Comisia de etică a Televiziunii Publice a stabilit că știrea de la TVR Cluj, de Zilele Culturale Maghiare 2016, privind concertul trupei ”Beatrice” a încălcat Statutul ziaristului.

Materialul realizat de Diana Aphidean pentru TVR Cluj și difuzat la jurnalul principal al Televiziunii Publice, pentru că editorul de la Cluj a refuzat acest lucru, a fost considerat de Comisia de Etica ca nefiind complet și corect.

Reportajul ar fi ajuns la București după ce directorul TVR Cluj, Romeo Couți, l-a sunat direct pe Claudiu Lucaci, director al Direcţiei Ştiri, pentru a fi difuzat. Concluzia Comisiei de Etică este că ”jurnalista Diana Apahidean a evitat să prezinte în reportaj informaţii indispensabile în context. Astfel, prin simpla citare, parafrazare sau subtitrare a traducerii refrenului melodiei interpretate în concertul de la Cluj – traducere de care avea ştiinţă la momentul redactării ştirii, potrivit propriilor declaraţii – le-ar fi oferit telespectatorilor posibilitatea de a discerne singuri, în cunoştinţă de cauză, dacă textul piesei Urăsc întreg secolul XX elogiază sau dezavuează personajele istorice proiectate pe fundal.

În aceeaşi măsură, o scurtă descriere a situaţiilor exceptate de la restricţiile legale privind “utilizarea în public a simbolurilor fasciste, rasiste sau xenofobe” sau a promovării “cultului persoanelor vinovate de infracţiuni împotriva păcii şi omenirii” ar fi putut lămuri telespectatorii dacă şi în ce măsură subiectul ştirii care li s-a propus este unul viabil.

În locul unor astfel de clarificări jurnalistice la îndemână (propuse jurnalistei de către producătorul executiv de la TVR Cluj), autorul materialului a preferat să sugereze vinovăţia probabilă a responsabililor “Zilelor Culturale Maghiare” prin introducerea unei referiri nesusţinute şi fără relevanţă pentru subiect (prelegerea ştiinţifică “controversată” din ediţia trecută dedicată lui Miklos Horthy – jurnalele din 17 şi 18 august), ca şi prin insinuarea implicării organizatorilor în ştergerea înregistrării concertului de pe Internet (jurnalul din 19 august). Această manieră neprofesionistă în care a fost conceput reportajul analizat reprezintă o încălcare a prevederilor Statutului ziaristului din SRTv:

Art.21. Ziaristul din televiziunea publică are obligaţia de a nu modifica, prin selecţia (…) şi structura finală a informaţiilor prezentate, adevărul asupra evenimentelor şi situaţiilor pe care le relatează.(…) Punerea într-o lumină falsă a proceselor sociale, a acţiunilor şi persoanelor constituie grave abateri de la condiţia de ziarist profesionist”.

Repreducem mai jos ancheta integrală a Comisiei de Etică:

Sesizările adresate Comisiei de etică şi arbitraj de către dl Gergely Balázs, în numele organizatorilor Zilelor Culturale Maghiare din Cluj, dl Adrian Szelmenczi, din partea organizaţiei neguvernamentale ActiveWatch şi de un grup de 29 de angajaţi şi colaboratori ai TVR Cluj, referitoare la modul în care în care a fost reflectat în jurnalele TVR concertul susţinut la Cluj-Napoca de trupa maghiară “Beatrice”. Semnatarii sesizărilor reclamă absenţa punctului de vedere al organizatorilor în jurnalul difuzat în 17 august (TVR1, ora 19.00), trunchierea poziţiei exprimate de reprezentantul acestora în 18 august (TVR 2, 12.00), ca modul “tendenţios” în care au fost concepute ştirile dedicate de TVR evenimentului menţionat.

1. Punctele de vedere ale responsabililor editoriali:

După audierea prin telefon a jurnalistei Diana Apahidean, semnatara ştirii în cauză, a operatorului de imagine Szoke Szilard, care a filmat evenimentul, a producătorului executiv TVR Cluj Adrian Rozenberg, a Andreei Iatagan, Cosminei Grigore şi Ralucăi Dumitrof, editori la secţia corespondenţi a Ştirilor TVR, a Elenei Hebean, producătorul jurnalelor din 17 şi 18 august, a directorului Ştirilor TVR, Claudiu Lucaci şi a directorului TVR Cluj, Romeo Couţi, membrii Comisiei de etică şi arbitraj au reţinut următoarele informaţii, explicaţii şi puncte de vedere relevante pentru cazul analizat:

Diana Apahidean, jurnalist

Spune că în data de 17 august, producătorul executiv Adrian Rozenberg nu a acceptat să avizeze materialul pentru difuzare în forma pe care i-a prezentat-o, considerându-l incomplet şi sugerându-i să adauge explicaţiile unui avocat privind reglementarea afişării simbolurilor fasciste, rasiste sau xenofobe (O.U.G. nr.31/2002, n.n.). Califică această solicitare ca fiind o formă de “cenzură” şi argumentează că editorul Andreea Iatagan i-a transmis de la Bucureşti “că nu mai au nevoie de nimic, că materialul este complet”, deşi cunoştea obiecţiile responsabilului editorial de la Cluj;

Întrebată cine întocmeşte, potrivit procedurilor, lista zilnică de materiale propuse spre difuzare la Bucureşti, afirmă că sumarul este înaintat de producătorul de la Cluj, dar că “şi reporterii fac propuneri”;

Susţine că a trimis la Bucureşti textul ştirii la ora 17.08, iar la 18.20 a transferat electronic ştirea montată integral; consideră că exista un timp rezonabil pentru ca editorii de la Bucureşti să remonteze materialul pentru difuzarea în jurnalul de la ora 19.00;

Spune că imediat după difuzarea jurnalului i-a semnalat telefonic editorului Andreea Iatagan absenţa din materialul prezentat pe post a poziţiei organizatorilor evenimentului şi că i s-a promis că “în jurnalele următoare se va repara greşeala”; întrebată de comisie dacă a primit explicaţii despre cauza aceastei erori, spune că i s-a comunicat că “a fost o greşeală de montaj, în montaj”;

Afirmă că a vorbit cu editorii de la Bucureşti şi după ce a observat că sincronul organizatorului difuzat în 18 august pe TVR 2 era incomplet, primind asigurări că se va reveni cu mesajul integral;

În legătură cu “controversele” invocate ca subiect al reportajului realizat, spune că acestea vizau atât mesajele “cu caracter iredentist” pentru care era cunoscută formaţia “Beatrice”, cât şi prezentarea în debutul concertului de la Cluj a unor imagini cu Hitler, Stalin şi ISIS; adaugă că există cazuri recente în care oameni care “au strigat Allahu Akbar în spaţiul public” au fost arestaţi;

Admite că în timpul filmării nu cunoştea înţelesul versurilor primei piese interpretate în concert (Utálom a XX. századot /Urăsc întreg secolul XX, n.n.), dar spune că a citit traducerea înainte de a redacta ştirea; consideră că versurile cântecului transmit “anumite mesaje subliminale” şi citează ca exemplu, la solicitarea comisiei :“Horthy a venit pe un cal alb, Stalin a venit cu tancul, Hitler şi-a adus arma minune…”, text asociat cu harta Ungariei Mari proiectată pe fundal;

Întrebată dacă în timpul concertului a apelat la operatorul de imagine Szoke Szilard pentru a-i traduce semnificaţia cântecului, susţine că acesta s-ar fi eschivat să răspundă “clar şi concis”, dar că şi el a fost “şocat” la proiectarea imaginilor în discuţie;

Afirmă că are cunoştinţă despre exceptarea manifestărilor artistice din legea care interzice afişarea simbolurilor fasciste, dar consideră că este în sarcina poliţiei să stabilească această eventuală încadrare; este însă de părere că spectatorii care nu cunosc limba maghiară ar fi trebuit să beneficieze de o traducere “cum se face la operă” sau “să se anunţe la microfon că toate mesajele sunt îndreptate împotriva” personajelor proiectate pe ecranul din spatele scenei;

Referitor la criteriile după care şi-a selectat interlocutorii care să susţină opiniile pro şi contra asupra concertului, spune că dl Cosmin Puriş - care a asistat la concert şi care i-a sugerat acest subiect printr-un articol publicat în ziarul local “Făclia” în 16 iulie a.c. - este un ziarist care cunoaşte bine repertoriul trupei “Beatrice” în urma unei investigaţii făcute în 2009 într-o “tabără paramilitară” din Ungaria; admite că al doilea interlocutor, analistul politic Adrian Ivan, nu a participat la spectacol, dar spune că acesta şi-a putut forma o opinie întrucât în 17 august “toată lumea vorbea despre concert”;

Întrebată dacă nu a avut în vedere şi intervievarea solistului Nagy Feró, spune că ar fi fost irelevantă pentru că “el are dreptul să cânte orice”; la observaţia comisiei că această afirmaţie contrazice presupusa încălcare a legii sugerată în material, e de părere că “este vina organizatorilor” care ar fi trebuit să cunoască repertoriul trupei înainte de a o invita;

Este convinsă de faptul că neprelungirea contractului său de colaborare cu TVR Cluj reprezintă o “pedeapsă” pentru reportajul pe care l-a realizat şi îi atribuie această decizie producătorului executiv Adrian Rozenberg; întrebată de membrii comisiei dacă nu cumva TVR Cluj a renunţat la toţi colaboratorii din motive financiare, susţine că “sunt (colaboratori) care au rămas”;

Afirmă că după refuzul producătorului executiv de a-i difuza reportajul în jurnalul regional al  TVR Cluj i-ar fi adresat un memoriu directorului studioului Romeo Couţi, dar că nu a primit niciun răspuns.

Szoke Szilard, operator imagine, TVR Cluj

Susţine că iniţial s-ar fi stabilit să meargă singur la concertul respectiv şi să filmeze “exact piesele” care i-au fost în prealabil “arătate pe youtube”, în cazul în care acestea ar fi fost interpretate; ulterior, producătorul executiv  a “insistat” să meargă şi reporterul Diana Apahidean la filmare;

Spune că în timpul concertului nu ar fi sesizat semne de nemulţumire în rândul publicului (“n-am observat să fie cineva revoltat de gesturi sau cuvinte”; admite că au existat spectatori “uimiţi” de ceea ce văd la începutul concertului, dar crede că probabil, ca şi el, “se aşteptau la altceva”;

Afirmă că s-a străduit să-i traducă reporterului textele apărute pe ecran “cât s-a putut, că se schimbau destul de des”; adaugă că, dacă “dacă ar fi vrut să întrebe 100% ce scrie acolo, (...) oricum avem o redacţie maghiară în care sunt traducători autorizaţi mult mai buni (...) din maghiară în română”;

Întrebat dacă i se pare că ştirea difuzată reflectă evenimentul la filmarea căruia a participat, spune că “Nu, nu a fost nimic indecent acolo. (...) M-a intrigat că a băgat imaginile alea de pe youtube, care nici măcar nu erau din ziua concertului” şi despre care nici nu ştie “dacă erau filmate în România”;

Rugat să comenteze dacă în timpul concertului s-ar fi petrecut ceva provocator, neagă, subliniind că solistul Nagy Feró “chiar a vorbit şi în limba română spectatorilor, adică celor care erau vorbitori de limbă română”;

Consideră că nu au existat elemente pentru “o ştire”, opinie profesională pe care şi-a exprimat-o atât imediat după spectacol, cât şi a doua zi dimineaţă în redacţie, când le-a spus colegilor că “am fost degeaba” la concert;  subliniază că lipsa oricăror incidente chiar l-a bucurat pentru că “ar fi fost jenă şi pentru mine să fi cântat nişte lucruri care n-au ce căuta într-o piaţă publică, la atâţia oameni”;

Spune că a doua zi după concert a filmat împreună cu Diana Apahidean interviul cu jurnalistul Cosmin Puriş, cel care “a scris un articol înainte cu o zi, cum că va cânta această formaţie şi că are piese antiromâneşti (...) şi de aceea ne-am şi dus la concertul respectiv”;

Adrian Rozenberg, producător executiv TVR Cluj

Spune că filmarea concertului trupei “Beatrice” s-a făcut la iniţiativa Dianei Apahidean; întrucât în seara de 16 august a aflat că la eveniment a fost trimis doar operatorul de imagine Szoke Szilard, i-a cerut jurnalistei care-şi asumase subiectul să-l însoţească pe acesta pe teren, explicându-i că “poate trebuie luat un sincron şi doar nu o să ţină cameramanul microfonul”;

Afirmă că în dimineaţa zilei de 17 august, la şedinţa de sumar, Diana Apahidean a anunţat că are un subiect de la concertul trupei “Beatrice”, “o formaţie controversată pentru că în urmă cu mai mulţi ani a cântat un cântec imperialist şi la concert (...) au arătat imagini cu Hitler, Stalin, ISIS şi Horthy“;

Susţine că, în baza experienţei sale în tratarea unor subiecte pe astfel de teme,  i-a atras atenţia ziaristei că demersul ei jurnalistic “trebuie să fie impecabil, să nu lase niciun semn de întrebare, să nu poată fi combătut”;

În spiritul exigenţei de mai sus, spune că i-a sugerat să apeleze la “specialişti în antisemitism, xenofobie, (să obţină) reacţii din partea autorităţilor, să se citeze legea”;  susţine că a fost de acord cu propunerile dnei Apahidean, care i-a nominalizat ca posibili intervievaţi pe prof. univ. Andrei Marga, dr. Zoltan Tibori-Szabó (specialist în comunicare şi antisemitism care predă la Cluj şi în Statele Unite) şi rectorul Ioan Aurel Pop de la Universitatea Babes Bolyai;

Afirmă că la ora 17 materialul propus conţinea părerea unui jurnalist - dl Cosmin Puriş,   a unui analist politic – dl Adrian Ivan, şi punctul de vedere al organizatorilor; spune că, întrucât leadul ştirii nu era susţinut de opiniile unor specialişti, ca şi felul “tendenţios” în care era folosită ambianţa unui concert din 2009 din Ungaria la începutul ştirii l-au determinat să considere ştirea ca fiind nedifuzabilă;

Legat de ultimul aspect menţionat, povesteşte că a şi făcut un experiment în redacţie şi că, după ce le-a arătat jurnaliştilor prezenţi textul ştirii, aceştia au reacţionat “măi, dar este foarte grav ce au făcut ungurii ăştia la Zilele Culturale Maghiare!”;

Spune că, în concluzie, i-a transmis dnei Apahidean că materialul “este incomplet” şi a rugat-o să caute specialiştii conveniţi în discuţia de dimineaţă; adaugă că o poziţie profesională similară cu a sa a exprimat şi producătorul Sandu Mureşan, responsabilul Jurnalului regional TVR Cluj din acea zi;

Susţine că, întrebat la scurt timp de directorul TVR Cluj Romeo Couţi care sunt motivele pentru care a “blocat” ştirea respectivă, i-a explicat că nu este vorba de cenzură, ci de un material incomplet, “un demers jurnalistic care nu se susţine în forma asta”;

Afirmă că superiorul său ierarhic i-ar fi spus că îi respectă decizia editorială în ceea ce priveşte nedifuzarea la TVR Cluj, dar că “ştirea va intra oricum la Bucureşti”; întrebat de comisie dacă ştie de unde avea şeful său certitudinea că reportajul vă fi difuzat în Jurnalul TVR, presupune că dl Couţi ar fi putut primi asigurări în acest sens din partea directorului Ştirilor, dl Claudiu Lucaci;

Spune că înainte de ora 19.00 a avut o discuţie telefonică cu editorul secţiei corespondenţi de la Bucureşti, Andreea Iatagan, căreia i-a prezentat obiecţiile sale profesionale legate de forma în care se află reportajul trimis, dar că a înţeles de la aceasta că producătorilor Ştirilor TVR “li s-a părut ok” materialul transmis;

Întrebat dacă au existat reproşuri pentru ştirea difuzată adresate TVR Cluj de către organizatorii “Zilelor Culturale Maghiare”, spune că directorul său “a fost sunat de organizatori, cu atât mai mult cu cât a existat un contract de coproducţie prin care ei ne-au acoperit costurile cu combustibilul pentru a realiza emisiuni cu DSNG-ul din centrul oraşului” de la evenimente;

Dezminte categoric susţinerea dnei Apahidean potrivit căreia ar fi fost “pedepsită” prin neprelungirea contractului de colaborare, şi afirmă că, în urma reducerii din august a bugetului pe 2016 la toate capitolele, pe baza hotărârilor Comitetul Director, s-a ajuns la suspendarea contractelor tuturor colaboratorilor, în număr de opt.

Andreea Iatagan, editor ştiri corespondenţi, Direcţia Ştiri

Susţine că reportajul în discuţie nu figura pe lista de subiecte anunţate în dimineaţa de 17 august de TVR Cluj, fiind propusă mai târziu în timpul zilei; confirmă că a discutat personal despre apariţia acestui nou subiect cu “Diana Apahidean, care era împreună cu producătorul”;

Întrebată cine a fost producătorul de la TVR Cluj care, potrivit procedurilor, i-a recomandat subiectul pentru jurnalul de la Bucureşti deşi materialul nu avea acceptul de difuzare pe plan local, spune că nu-şi mai aminteşte numele acestuia; adaugă că la acel moment nu ştia că reportajul fusese respins la Cluj;

Spune că imediat după primirea textului de la Cluj, în jurul orei 17, producătorul jurnalului Elena Hebean l-a citit şi “a simţit nevoia să se consulte cu (directorul) Claudiu Lucaci”;

Afirmă că, în urma discuţiei, cei doi responsabili editoriali au decis că “acea ştire intră”, cu condiţia să se sublinieze clar în text că “prima ambianţă din acel material (imaginile youtube de la concertul “Beatrice” din 2009 din Ungaria, n.n.) reprezenta concertul de acum câţiva ani”;

Arată că, în ceea ce o priveşte, i s-a cerut doar ca în intro-ul ştirii să adauge precizarea că ediţia din acest an a fost cea de-a şaptea a Zilelor Culturale Maghiare la Cluj-Napoca; precizează că, dat fiind programul său de lucru, nu a mai avut nicio altă implicare editorială în difuzarea din 17 august a materialului;

Subliniază că materialul montat de la Cluj a ajuns după 18.30, adică“foarte târziu” în condiţiile în jurnalul era programat la ora 19.00 şi explică faptul că “niciodată nu se dau ştirile fix cum vin montate de la ei, se repune voce, se fac modificări la noi în redacţie”;

Menţionează că în cursul serii a avut o discuţie telefonică cu Adrian Rozenberg, producătorul executiv de la Cluj, şi că acesta a întrebat-o dacă ştirea pe care el a considerat-o incompletă a fost acceptată la difuzare la Bucureşti şi că i-a confirmat acest lucru;

Spune că a participat la realizarea ştirii din 19 august “când s-a încercat să se facă o ştire completă şi care să arate că nu a fost nicio intenţie de a distorsiona”;

Elena Hebean, producător jurnal

Spune că a aflat de propunerea subiectului concertului de la Cluj în 17 august “după prânz” de la editorul secţiei corespondenţi Andreea Iatagan; susţine că, aşa cum i-a fost prezentată iniţial, ştirea era că “o parte din Cluj, din ziarişti, cei care au fost prezenţi la concert şi chiar şi autorităţi” erau nemulţumiţi de invitarea trupei “Beatrice” la Zilele Cuturale Maghiare;

Afirmă că a cerut lămuri suplimentare despre amploarea nemulţumirilor (inclusiv dacă există pe facebook), despre contextul în care au apărut “controversele” invocate şi că a insistat pentru prezentarea poziţiei organizatorilor concertului, care lipsea din prima variantă a materialului;

Întrebată dacă în opinia sa ştirea era susţinută de suficiente elemente, spune că “nu erau toate elementele care să susţină, dar ţinând cont de faptul că era un ziarist din Cluj, am zis că putem pune în contrapondere cu organizatorul”; la întrebarea comisiei, confirmă că s-a consultat în privinţa subiectului şi cu directorul Ştirilor, Claudiu Lucaci;

Întrebată dacă nu a considerat necesar să afle semnificaţia versurilor piesei din debutul concertului de la Cluj, afirmă că a cerut acest lucru, i s-a spus că există o traducere, dar că la ora 19.00 când ştirea a intrat în montaj a constatat că traducerea lipsea; adaugă că, în aceste condiţii, “a mers pe mâna” reporterului de la TVR Cluj, care spunea că “mesajele sunt iredentiste”;

La observaţia comisiei că reportajul difuzat amestecă tema mesajului iredentist, susţinută cu imagini filmate în 2009 în Ungaria, cu proiectarea imaginilor dictatorilor Hitler şi Stalin la concertul de la Cluj, admite că “ştirea nu a fost foarte corect structurată”; ţine însă să adauge că deficienţele structurale ale ştirii nu justifică acuzaţiile celor care spun că ar fi fost îndreptată împotriva maghiarilor;

Spune că a făcut cîteva modificări pe textul iniţial al ştirii, dar că “90% a rămas la fel ca la Cluj”; precizează că a ţinut să se specifice că imaginile de arhivă “sunt din 2009 şi că au fost cântate în altă parte, la un alt concert, nu în România”; subliniază că i-a cerut editorului Cosmina Grigore să păstreze textul revizuit şi să corecteze doar eventualele greşeli gramaticale;

Nu îşi explică de ce editorul, “în dorinţa de a scurta un pic ştirea”, a intervenit în text, eliminând precizarea privind concertul din 2009, fraza care introducea poziţia reprezentantului organizatorilor şi fragmente din sincronul acestuia, cu atât mai mult cu cât susţine că le-a solicitat jurnaliştilor din subordine “să nu se grăbească”. Consideră că tot din grabă şi neatenţie editorul Raluca Dumitrof, care a supravegheat montajul materialului, nu a observat că  a fost omisă întreaga declaraţie a organizatorului concertului;

Recunoaşte că ceea ce s-a întâmplat a fost un lanţ de greşeli individuale pentru care, în calitatea sa de producător, se consideră răspunzătoare.

Cosmina Grigore, editor ştiri 

Spune că, în opinia ei, imaginile youtube de la un concert din 2009 cu care începea ştirea de la TVR Cluj reprezentau un element de background care ar fi trebuit plasat ca atare, la finalul reportajului; explică însă că o astfel de modificare necesita timp, în condiţiile în care mai erau doar două minute până când materialul trebuia să intre în montaj;

Susţine că a eliminat fraza iniţială în care se sublinia că imaginile sunt filmate în urmă cu şapte ani pentru a face “să nu fie atât de flagrant că am început cu background-ul” şi că i s-a părut suficientă aplicarea înscrisului “2009” pe secvenţa respectivă;

În legătură cu trunchierea declaraţiei organizatorului, spune că sincronul trebuia scurtat întrucât era “imens (…) în economia jurnalului”; nu-şi aminteşte ca producătorul Elena Hebean să-i fi cerut să păstreze sincronul integral, aşa cum a susţinut în faţa comisiei;

Afirmă că îşi asumă modificările pe care le-a operat în text şi spune că a acţionat în baza obligaţiilor sale profesionale.

Raluca Dumitrof, editor ştiri

spune că în 17 august a preluat ştirea de la Cluj pentru montaj după ora 19.00, când şi-a finalizat celelalte materiale repartizate;

subliniază că, întrucât a lipsit două ore din redacţie, nu cunoştea subiectul materialului, aşa că a fost nevoită să monteze “la prima vedere”;

consideră că existenţa în material a două declaraţii telefonice succesive cu voci asemănătoare, ca şi faptul că s-a lucrat sub presiunea timpului, au făcut-o să creadă că este vorba de un singur intervievat şi să omită astfel din montaj poziţia exprimată de organizatorii evenimentului de la Cluj.

Claudiu Lucaci, directorul Direcţiei Ştiri

Spune că în 17 august, în jurul orei 17, a fost sunat de directorul TVR Cluj Romeo Couţi care l-a prevenit, fără să intre în detalii, că de la TVR Cluj va fi trimis la Bucureşti un material care nu figura în previziunile de dimineaţă;

Afirmă că la scurt timp după această convorbire a fost chemat de producătoarea Elena Hebean, care i-a arătat pe calculator textul primit de la Cluj, spunându-i că i se pare o ştire “sensibilă” şi întrebându-l dacă materialul este “difuzabil”; i-a răspuns că, de principiu, nu vede nicio problemă “dacă are toate părţile, dacă (subiectul) este real şi dacă (autorul) îşi asumă...”;

Spune că a fost intrigat de faptul că o ştire “la zi” începea cu imagini de la un eveniment petrecut în 2009 şi a recomandat ca informaţia să fie precizată limpede în text, chiar dacă aceasta însemna repetarea indicaţiei de pe ecran; adaugă că tot atunci a sugerat şi modificarea intro-ului ştirii, care i s-a părut “cam agresiv”;

Consideră că felul în care era redactată ştirea, cu sincroane intercalate, complica foarte mult o eventuală încercare de refacere a materialui, în condiţiile în care acesta a fost trimis după ora 18.30 iar jurnalul începea la 19.00;

Spune că după încheierea jurnalului a fost sunat din nou de către directorul TVR Cluj, care i-a atras atenţia că din reportajul difuzat despre Zilele Culturale Maghiare a lipsit poziţia exprimată de organizatori. Precizează că i-a cerut imediat producătorului Elena Hebean ca a doua zi să refacă materialul cu sincronul omis, atrăgându-i atenţia că “e foarte grav ce aţi făcut”;

Menţionează că gravitatea situaţiei l-a determinat să le solicite note explicative responsabililor editoriali. Spune că din răspunsurile primite a dedus că “au fost două greşeli”: prima i-ar fi aparţinut jurnalistei Raluca Dumitrof care l-a montaj a omis să introducă sincronul organizatorului şi a doua a editorului Cosmina Grigore, care a eliminat “textul explicativ” pe care el l-a cerut “în mod necesar să apară despre imaginile din 2009”;

Subliniază că a luat aceste măsuri înainte ca Preşedintele Director General să-i transmită o cópie a sesizării adresate conducerii TVR de către organizatorii Zilelor Culturale Maghiare de la Cluj, în care se cerea rectificarea materialului difuzat în jurnalul din 17 august; atrage atenţia că petiţia organizatorilor a fost transmisă în data de 18 august, dată la care “noi déjá făcuserăm rectificarea” în jurnalul de la ora 12.00, transmis pe TVR 2;

La observaţia comisiei că este vorba de o “rectificare” discutabilă, din moment ce în documentul trimis TVR organizatorii apreciază că în varianta difuzată în 18 august declaraţia reprezentatului lor a fost “trunchiată şi scoasă din context”, spune că în montajul refăcut a fost introdus exact sincronul omis la montaj în ziua anterioară;

După confruntarea transcrierii ştirii originale cu a celei difuzate în 18 august, admite că editorul a “tăiat din sincron aiurea (…) gândindu-se cum să mai scurteze” materialul; consideră că editorul nu ar fi trebuit să facă acest lucru fără acordul producătorului;

Întrebat care au fost argumentele pentru care la Bucureşti s-a decis difuzarea ştirii, în condiţiile în care responsabilul editorial de la TVR Cluj a considerat-o incompletă, spune că nu avea cunoştinţă că reportajul nu primise acceptul producătorului executiv Adrian Rozenberg şi nici pe cel al producătorului Sandu Mureşan: “Eu nu am de unde să ştiu cine validează, dacă validează, dacă intră la Cluj o ştire. Orice ştire trimisă la Bucureşti este validată din punctul nostru de vedere”;

Spune că nu înţelege cum a ajuns ştirea la Bucureşti fără să fie avizată de un responsbil editorial de la Cluj: “Trimiterea oricărei ştiri se face pe canalul normal, dar nu de către o persoană de la TVR Cluj sau TVR Iaşi, se face de către responsbil, se face de către cel care ţine legătura cu Bucureştiul…”

La observaţia comisiei că telefonul prin care directorul TVR Cluj l-a prevenit asupra transmiterii acestei ştiri poate fi interpretat ca o formă de “garanţie” din punct de vedere editorial, ţine să precizeze că dl Romeo Couţi nu a făcut decât să-l anunţe că “aveţi o ştire pe care o trimitem” la Bucureşti şi că nu a pledat în niciun fel pentru difuzarea materialului; admite însă că, nefiind informat despre obiecţiile producătorului executiv de la Cluj, “mi-a creat imaginea că este o ştire, că este validată de ei”;

Afirmă că, în baza informaţiilor noi şi a imaginii de ansamblu pe care o are acum, ştirea respectivă nu ar fi trebuit difuzată; explică însă că responsabilii Jurnalului TVR de la Bucureşti au considerat că este într-adevăr vorba de un “incident (…), vin unii şi încalcă legea”, aşa cum “spunea ştirea”, şi că “toată lumea a fost convinsă (…) că ştirea este garantată de Cluj”.

Romeo Couţi, director TVR Cluj

Rugat să lămurească neclarităţile privind transmiterea materialului de la TVR Cluj la Bucureşti, spune că, în general, relaţia este între producători, care stabilesc dimineaţa lista subiectelor;

La observaţia comisiei că în cazul în discuţie subiectul a fost propus pentru jurnalul TVR ulterior şedinţei de dimineaţa, admite că există şi situaţii speciale, dar spune că, în general, Bucureştiul este cel care solicită transmiterea unor subiecte suplimentare; afirmă că, în ceea ce îl priveşte, este solicitat de regulă când este vorba de alocare de resurse;

Este de părere că ştirea în discuţie nu era una specială, ci mai curând “o ştire curentă” şi insistă că nu este responsabilitatea sa să ştie “cum ajunge o ştire la Bucureşti”;

Consideră că aducerea în discuţie a convorbirii telefonice din 17 august pe care ar fi avut-o, potrivit afirmaţiilor acestuia, cu directorul Ştirilor Claudiu Lucaci depăşeşte competenţele Comisiei de etică şi arbitraj, care nu poate face “o cercetare administrativă” ci una “conform Statutului ziaristului”; este de părere că “intenţia” comisiei de a afla cum a ajuns ştirea la Bucureşti este “chiar periculoasă”;

La observaţia că cineva trebuie să-şi fi asumat responsabilitatea transmiterii ştirii, în condiţiile în care producătorul executiv Adrian Rozenberg a considerat-o incompletă, apreciază că sunt aspecte diferite: “producătorul de la noi a spus«ştirea nu intră pe Cluj», Diana Apahidean a vorbit cu producătorul de la Bucureşti care a spus «vrem materialul»;

Întrebat dacă oricare reporter poate propune jurnalului de la Bucureşti o ştire fără acordul producătorului de la studioul teritorial, răspunde că e vorba de “relaţii personale” în baza cărora pot fi propuse materiale, dar subliniază că în această privinţă “hotărăsc producătorii de la Bucureşti”;

Consideră că membrii Comisiei de etică şi arbitraj ar fi trebuit să ia o poziţie oficială faţă de atitudinea dnei Debreczeni Hajnal care, potrivit informaţiilor pe care le are, “a făcut presiuni asupra dnei Irina Radu într-o şedinţă oficială de Consiliu de administraţie să fie scos reporterul vinovat şi sancţionat ca atare”; adaugă că “există şi aşa suspiciuni că “s-ar fi discutat la nivelul Comisiei de etică anumite lucruri”, ceea ce îl face să aibă rezerve în privinţa obiectivităţii acesteia;

Preşedintele comisiei  dă asigurări că  nici asupra sa, nici asupra celorlaţi membri nu au existat presiuni, “din interiorul TVR sau din interiorul Consiliului de administraţie” şi arată că membrii comisiei nu pot lua o poziţie publică pe baza unor informaţii grave în conţinut, dar neverificate. În replică, directorul TVR Cluj sugerează comisiei să ceară consultarea stenogramelor sau înregistrările ultimei şedinţe a Consiliului de administraţie, făcând referire şi la faptul că informaţiile pe care le-a invocat ar fi fost confirmate public de dna Monica Ghiurco, membru al C.A.

2. Observaţii şi constatări

După analiza conţinutului sesizărilor primite, a punctelor de vedere sintetizate mai sus, a vizionării ştirilor în discuţie şi examinarea altor documente relevante pentru acest caz (O.U.G. nr.31/2002, traducerea în limba română a piesei Utálom a XX. századot /Urăsc întreg secolul XX interpretată de trupa “Beatrice”, articole şi comentarii din presă legate de subiect ş.a.), Comisia de etică şi arbitraj constată că:

Dincolo de subiectul comun şi informaţiile reluate în cele trei materiale consacrate de jurnalele TVR concertului de la Cluj al trupei “Beatrice”, prin intervenţii editoriale semnificative s-a ajuns ca fiecare difuzare să reprezinte un produs jurnalistic distinct, cu particularităţi şi diferenţe importante de conţinut şi structură, ceea ce obligă la o analiză individualizată a materialelor din 17, 18 şi 19 august;

Forma iniţială a reportajului (refuzată la difuzare pe TVR Cluj de către producătorul executiv pe motiv că este incompletă, dar trimisă şi acceptată la Bucureşti la propunerea reporterului Diana Apahidean) conţine trei declaraţii pe marginea subiectului: două opinii defavorabile la adresa trupei “Beatrice” şi a organizatorilor care au ales să o invite să concerteze la Cluj (jurnalistul Cosmin Puriş şi analistul Adrian Ivan) şi poziţia reprezentantului organizatorilor, Sánta Levente, faţă de criticile aduse  (vezi anexa 1);

Din varianta ştirii difuzate în Jurnalul din 17 august pe TVR1 la ora 19.00 lipseşte propoziţia de început care menţiona că fragmentul prezentat a fost înregistrat la un spectacol din 2009, precum şi poziţia exprimată de reprezentantul organizatorilor        (vezi anexa 2);

Varianta difuzată în 18 august pe TVR 2, ora 12.00, include declaraţia dlui Sánta Levente într-o formă scurtată din care a fost eliminat pasajul care explica rostul proiectării în concert  a imaginilor unor dictatori (“Au apărut într-adevăr imagini cu Hitler, cu Stalin, cu Isis (…), dar e vorba în mesajul melodiei chiar de liderii şi (de) cei care au generat  aceste orori ale istoriei şi împotrivă cărora este îndreptată explicit”), păstrându-se în schimb două fraze asemănătoare în conţinut care sugerează delimitarea organizatorilor faţă de protagoniştii concertului (“Nu ne identificăm şi nu ne asumăm toate mesajele lor (…) Nu putem să ne asumăm tot repertoriul lor...”) (vezi anexa 3);

Materialul difuzat în 19 august (TVR 1) este actualizat cu informaţia privind autosesizarea poliţiei Cluj care verifică dacă în timpul concertului “au fost promovate persoane vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii”, susţinută de purtătorul de cuvânt al poliţiei, şi cu punctul de vedere al Primăriei Cluj Napoca, în calitate de finanţator al Zilelor Culturale Maghiare. În material este inclusă pentru prima oară varianta integrală a declaraţiei reprezentantului organizatorilor înregistrată in 17 august, ca şi un fragment din comunicatul oficial al acestora dat publicităţii în ziua precedentă, evitându-se însă menţionarea faptului că luarea de poziţie a fost generată de ceea ce semnatarii consideră a fi informaţii “tendenţioase şi trunchiate apărute în presă” (vezi anexa 4);

În toate cele trei materiale dedicate subiectului sunt prezentate secvenţe de arhivă de la un concert al trupei “Beatrice” purtând menţiunea “sursa youtube, 2009”, fără ca în vreuna dintre variante să se precizeze –  în scris sau în comentariu – că respectivul concert din urmă cu şapte ani a avut loc în Ungaria, la Vác;

În niciunul dintre cele trei reportaje difuzate, melodia asociată cu imaginile unor foşti dictatori cu care a început concertul de la Cluj nu este însoţită de o traducere a versurilor asumată de jurnalist, spre deosebire de secvenţele de la concertul din 2009 din Ungaria care, în aceleaşi materiale, beneficiază de subtitrarea în limba română la indicaţia expresă a reporterului : “Va fi, va fi, va fi, pentru că va fi! Clujul va fi din nou oraş maghiar” (versuri din cântecul naţionalist  “Lesz, lesz, lesz!” , compus în 1938);

Din lectura traducerii în limba română a textului melodiei din concert suspectate că promovează figurile dictatoriale (Utálom a XX. századot /Urăsc întreg secolul XX), pusă la dispoziţia colegilor din comisie de jurnalistul  Sándor Kacsó, reiese fără echivoc că versurile deplâng influenţa nefastă a personajelor respective asupra istoriei Ungariei şi a lumii (vezi anexa 5);

Deşi concertul trupei “Beatrice” din cadrul Zilelor Culturale Maghiare de la Cluj-Napoca a fost un eveniment adresat cu deosebire publicului vorbitor de limbă maghiară şi în condiţiile în care tema “controverselor” invocate ca subiect – afişarea în spectacol a imaginilor cu Hitler şi Lenin – nu avea conotaţie etnică, singurul comentator de limbă maghiară intervievat a fost dl Sánta Levente, în calitatea sa oficială de reprezentant al organizatorilor;

Comisia nu a găsit informaţii sau alte indicii care să ateste prezenţa presupuselor controverse din jurul concertului trupei “Beatrice” între subiectele proprii ale jurnaliştilor altor televiziuni; singurele referiri la subiect identificate sunt ulterioare datei de 17 august şi citează ca sursă ştirea difuzată de TVR, folosind ca ilustraţie imagini din materialul semnat de Diana Apahidean (inclusiv secvenţele de arhivă de la concertul din Ungaria din 2009);

În continuarea observaţiei de mai sus, există suficiente elemente care conduc la concluzia rezonabilă că poliţia locală a început verificările privind presupusa încălcare în spectacolul de la Cluj a reglementărilor legale care interzic organizaţiile şi simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob ca urmare a ştirilor despre concert difuzate sau inspirate de TVR;

De altfel, niciunul din materialele analizate nu prezintă lămuriri privind conţinutul reglementărilor menţionate mai sus (O.U.G. nr. 31/2002), situaţiile în care se aplică şi excepţiile prevăzute (“Nu constituie infracţiune fapta prevăzută la… […], dacă este săvârşită în interesul artei sau ştiinţei, cercetării ori educaţiei”);

Este logic că, în baza aceluiaşi text de lege, în categoriile exceptate se încadra şi  “prelegerea” despre Miklós Horthy din 2015 pe care reporterul o invocă în material ca precedent în ceea ce priveşte controversele provocate de Zilele Cuturale Maghiare;

Potrivit informaţiilor obţinute de comisie, organizatorii nu au postat şi nici nu au autorizat postarea concertului pe youtube, cum se insinuează în jurnalul din 19 august.

3. Concluzii

Pe baza observaţiilor şi constatărilor de mai sus, membrii Comisiei de etică şi arbitraj au ajuns în unanimitate la următoarele concluzii:

a) Deşi subiectul declarat al ştirii semnate de reporterul Diana Apahidean îl constituie ”controversele” prilejuite de concertul de la Cluj-Napoca al formaţiei ungare “Beatrice”, materialul difuzat în jurnalul din 17 august reprezintă o înşiruire de opinii critice, supoziţii şi insinuări, ceea ce - în lipsa contrapunerii oricăror părei diferite, explicaţii sau răspunsuri la acuzaţii – îl transformă într-un demers jurnalistic unilateral. Indiferent de cauzele de ordin intern invocate de responsabilii editoriali ai Ştirilor de la Bucureşti pentru omiterea din materialul difuzat a poziţiei reprezentantului organizatorilor (presiunea timpului, neatenţie, aspecte tehnice), rezultatul este neîndeplinirea exigenţelor stabilite de Statutul ziaristului din SRTv: “Art. 9. În prezentarea unor dispute de opinii, ziaristul din televiziunea publică va asigura prezenţa părţilor implicate.”

b) În pofida introducerii poziţiei reprezentantului organizatorilor în varianta materialului difuzată în 18 august, eliminarea la montaj a explicaţiei sale privind considerentele artistice care au stat la baza proiectării în concert a imaginilor cu Hitler, Stalin şi ISIS nu a făcut decât să păstreze caracterul unilateral al ştirii, pe fondul unui aparent echilibru. La fel de neînţeles ca şi greşeala profesională descrisă anterior, şi această decizie editorială contravine prevederilor Statutului ziaristului: “Art. 12.(2) Ziariştii implicaţi în procesarea şi difuzarea emisiunilor de televiziune au obligaţia de a respecta mesajul iniţial al autorului”.

c) Ilustrarea începutului reportajului dedicat concertului din 16 august cu imagini de arhivă ale aceleiaşi formaţii cântând în 2009 o piesă care nu s-a regăsit în repertoriul de la Cluj-Napoca reprezintă nu doar o alegere discutabilă din punct de vedere al tehnicii de redactare, ci una care creează confuzie şi lasă loc de interpretări. Există dovezi că plasarea acestui element de background înaintea informaţiilor la zi  le-a indus multor telespectatori – unii dintre ei jurnalişti - convingerea că versurile a căror traducere putea fi citită pe ecran au fost rostite pe scena de la Cluj. Această percepţie eronată a fost favorizată şi de poziţionarea neinspirată a înscrisului “sursa: youtube, 2009” într-un loc greu lizibil, imediat deasupra benzilor pe care defilau ştirile în crawl. Deficienţele descrise mai sus se constituie în încălcarea altei obligaţii profesionale precizată în Statutul ziaristului: “Art.12 (1). Ziaristul din televiziunea publică are datoria de a-şi structura mesajele publicistice cu corectitudine şi acurateţe, astfel încât ele să poată fi înţelese în mod clar de către public”.

d) Jurnalista Diana Apahidean a evitat să prezinte în reportaj informaţii indispensabile în context. Astfel, prin simpla citare, parafrazare sau subtitrare a traducerii refrenului melodiei interpretate în concertul de la Cluj – traducere de care avea ştiinţă la momentul redactării ştirii, potrivit propriilor declaraţii – le-ar fi oferit telespectatorilor posibilitatea de a discerne singuri, în cunoştinţă de cauză, dacă textul piesei Urăsc întreg secolul XX elogiază sau dezavuează personajele istorice proiectate pe fundal.

În aceeaşi măsură, o scurtă descriere a situaţiilor exceptate de la restricţiile legale privind “utilizarea în public a simbolurilor fasciste, rasiste sau xenofobe” sau a promovării “cultului persoanelor vinovate de infracţiuni împotriva păcii şi omenirii” ar fi putut lămuri telespectatorii dacă şi în ce măsură subiectul ştirii care li s-a propus este unul viabil.

În locul unor astfel de clarificări jurnalistice la îndemână (propuse jurnalistei de către producătorul executiv de la TVR Cluj), autorul materialului a preferat să sugereze vinovăţia probabilă a responsabililor “Zilelor Culturale Maghiare” prin introducerea unei referiri nesusţinute şi fără relevanţă pentru subiect (prelegerea ştiinţifică “controversată” din ediţia trecută dedicată lui Miklos Horthy – jurnalele din 17 şi 18 august), ca şi prin insinuarea implicării organizatorilor în ştegerea înregistrării concertului de pe Internet (jurnalul din 19 august). Această manieră neprofesionistă în care a fost conceput reportajul analizat reprezintă o încălcare a prevederilor Statutul ziaristului din SRTv:

Art.21. Ziaristul din televiziunea publică are obligaţia de a nu modifica, prin selecţia (…) şi structura finală a informaţiilor prezentate, adevărul asupra evenimentelor şi situaţiilor pe care le relatează.(…) Punerea într-o lumină falsă a proceselor sociale, a acţiunilor şi persoanelor constituie grave abateri de la condiţia de ziarist profesionist.

e) Unul dintre efectele negative ale modului defectuos de realizare a materialului este probat de felul în care alte publicaţii au preluat, citat şi interpretat ştirea difuzată de TVR. În majoritatea cazurilor, informaţiile, declaraţiile şi imaginile transmise de serviciul public de televiziune au fost folosite ca argumente în formularea de critici virulente la adresa organizatorilor Zilelor Cuturale Maghiare şi în dezbateri cu evidente conotaţii politice. Există cazuri în care unii ziarişti,  invocând ştirea TVR, susţin şi acum, după ce autorităţile au constatat că nu s-a încălcat nicio prevedere legală, că la spectacolul de la Cluj- Napoca s-ar fi cântat “Clujul va fi din nou maghiar” (vezi anexa 6). Situaţia descrisă este o consecinţă a nerespectării Statutului Ziaristului:

Art.17. Ziaristul din televiziunea publică nu va produce, favoriza sau stimula (…) orice formă de manipulare psihologică.

f) Din recapitularea concluziilor precedente rezultă că în fiecare din cele trei materiale difuzate de TVR care au reflectat concertul de la Cluj al trupei ungare “Beatrice” au fost încălcate, în forme şi grade de gravitate diferite, prevederi punctuale din Statului Ziaristului din SRTv.  În acelaşi timp, în baza abaterile constatate, comisia consideră că în niciunul din materialele difuzate nu a fost respectată principala obligaţie profesională stabilită de Statut:

„Art.5. Ziaristul din televiziunea publică are ca principale îndatoriri respectarea adevărului faptelor relatate şi slujirea interesului public. El va folosi în toate situaţiile litigioase de natură politică sau socială principiul echidistanţei şi al imparţialităţii.”

g) Date fiind informaţiile contradictorii furnizate de responsbilii Direcţiei Ştiri şi conducerea TVR Cluj în ceea ce priveşte procedurile şi responsabilităţile în astfel de situaţii, nu s-a putut clarifica cum un material fără viza editorială la Cluj a fost difuzat de TVR;

h) Având în vedere că la momentul realizării ştirii dna Apahidean avea statutul de colaborator al TVR, comisia subliniază încă o dată necesitatea introducerii în contractele colaboratorilor externi a obligaţiei respectării Statutului ziaristului din SRTv şi a Codului de conduită.