Pentru ca si romanul care spune "Nu ma intereseaza !”, si care nu pune osul, daca nu-i cade para in gura, sa aiba, totusi, o idee despre intreg demersul, la vedere, si la nevedere, al Iredentei ungare, propunem sa compare doua harti ale Transilvaniei neunuguresti: prima, trasata de Kossuth in 1850, cealalta, trasata de specialistii cei mai mari ai Momentului… Citeste mai departe Trianon 1919-1920 (dupa alte decenii de inginerii ne-europene si nedemne, indreptate cu forta tot mai mare contra "minoritatilor”, printre care, cea a romanilor). Acestea au fost aduse la lumina de marele social-democrat ungur Jászi Oszkár (1875-1952), in anul 1933, in extrem de prestigioasa revista americana, de politica externa, "Foreign Affairs”, October 1933, sub titlul (google) "Kossuth and the Treaty of Trianon”,

http://www.foreignaffairs.com/articles/69384/oscar-jaszi/kossuth-and-the-treaty-of-trianon

Kossuth s-a temut de separarea acelei Transilvanii, pe care a recunoscut-o romaneasca, de Regat (Magyar Királyság). Eroul ungur isi recunoscuse greselile facute fata de romanii condusi de marele nostru Erou national, Avram Iancu. De ce s-a temut Kossuth, urmasii n-au scapat, pentru ca a fost in Logica lui Dumnezeu, adica a Istoriei.

Observatii:

1.In episodul 4, al Serialului "Uite popa(Puscas), nu e popa(Marga)”, cititorul interesat poate lectura documentul Nr.0057 "Strict secret", elaborat de tov. lt-col Bura, de la Serviciul III Contraspionaj, al Securitatii Cluj, in 26 martie 1988. Documentul este sub forma fotocopiata, a paginilor 165-166, din cartea ”Securitatea si… Citeste mai departe intelectualii in Romania anilor '80”, editor dl Liviu Taranu (CNSAS), tiparita la editura ”Cetatea de Scaun”, din Targoviste, in anul 2013.

2. Asa cum rezulta din documentul Nr.0042 "Strict secret", elaborat de tov. lt-col Bura, de la Serviciul III Contraspionaj, al Securitatii Cluj, in 3 nov. 1987 (fotocopiile paginilor 153-159), si din documentul "Raport” "Strict secret", elaborat de acelasi tov. lt-col Bura, de la Serviciul III Contraspionaj, al Securitatii Cluj, in 20 iunie 1988 (fotocopiile paginilor 166-167), dl prof. Hitchins era bine informat despre toate aspectele importante ale demersurilor Iredentei ungare, in plan extern (SUA), anterior vizita tov. asist. Puscas in vara-toamna anului 1987, in America (bursa Fulbright).

3. Editorul, dl Taranu, nu ne lamureste care a fost rezultatul "lobby”-ului soft (o scrisoare-****stie, adresata avizatului profesor american, care era "pe felie”), facut de tov. asist. Puscas, pentru ca dl Taranu opreste saga clujeana, ex abrupto. Calcule? Cine stie. Cred ca demersul tov. Puscas a fost corect, daca luam in considerarea indignarea acelor intelectuali clujen, care au luat la cunostinta, in acei ani, din presa, de largi extrase din productiunea de varf a zelosului aliat al Sovietelor. Personal, am considerat "manualele metodologice” ca fiind foarte asemanatoare cu voluminosul "manual metodologic", inaintat Aliatilor la Trianon, cu versiunea anterioara a mistificarilor. Imi mentin parerea. Cine a vrut sa cunoasca raspunsul Aliatilor, a aflat: au respins "manualul” cu un raspuns, care a fost vocea Istoriei, adresat de premierul francez Millerand, faimosului conte-ministru, pre nume Apponyi Albert (1846-1933), compromis in fata Europei civilizate de dupa 1900 (ca minstru al invatamantului guvernului Magyar Királyság, intre 1906-1910 si 1917-1918, a fost specialistul de varf al deznationalizarii si asimilarii fortate a "minoritatilor").

4. In conditii similare, azi nu s-ar fi procedat, principial, la fel ? Nu, neaparat, cu ajutorul unui serviciu de informatii roman. Sunt alte institutii, transparente. Atunci a fost necesar in acest mod, pentru ca regimul Ceausescu a fost marginalizat si strans in menghina fabricata de multinationala Bolsevicii & Lacheii.

Deci, intreb domnii ziaristii-patroni, care-i kikireaza ? Transilvania a fost o facatura comunista ? Ea nu trebuia sa apartina si generatiilor viitoare ? Ce propun sa-i facem dlui prof. Puscas ? Sa ii scoatem studiile din Memoria nationala ? Sa ne retragem din UE ? Sa il amendam ? Sa-l pedepsim mai aspru ? Sa il legam de un stalp, in piata centrala, in fata ansamblului statuar (care are, si el, o "mica” mistificare: steagul lui Stefan al Moldovei, in fata copitelor calului) ?

Din nou, consider si acest articol bine-venit. Cu o conditie: sa nu fie monolog.

Am scris observatiile pe documente publice. Hotararea imi apartine.

Probabil, am sa raspund si episodui 3.