Protocolul de înmormântare a cadavrelor în caz de deces în urma infectării cu SARS-CoV-2 este extrem de strict în acest moment în România. 

Sebastian Cocos, președintele Asociației Funerară Română, explică ce s-ar putea întâmpla cu cadavrele înmormântate după infecția cu noul coronavirus.

Cadavrul unei persoane care a decedat că urmare a infecției cu noul coronavirus se introduce complet dezbrăcat în doi saci din plastic, sigilați, iar după fiecare manevra se dezinfectează cu produse biocide, apoi este depus în sicriu, care vă fi și el sigilat. Personalul care manipulează cadavrele nu are voie să se atingă de corp fară costum special cu înalta protecție, iar cadavrul nu poate fi îmbălsămat.

„Cadavrul defunctului este preluat de la morgă și transportat direct la cimitir, în condiții foarte stricte, fără să mai fie depus la capela sau la biserica", a explicat Cocos pentru ziare.com.

Din cauza huselor din plastic închise etanș, cadavrul nu mai urmează procesul firesc de putrefacție, din lipsa de oxigen. În plus, nu toți sacii mortuari în care sunt introduse cadavrele morților de COVID-19 sunt biodegradabile, acestea fiind foarte scumpe. În aceste condiții nu este clar ce se vă întâmplă în cimitire peste ani, având în vedere că un cadavru înhumat în saci din polipropilena ar putea să intre într-un proces de saponificare care îl „conservă".

Cadavrul nu mai urmează procesul firesc de putrefacție

Teoria adusă de Sebastian Cocos este însă contrazisă de profesorul Vladimir Beliș, fostul director al Institutului de Medicina Legala "Mina Minovici" din București. Acesta susține că există mult mai mulți factori care produc putrefacția unor cadavre.

„Putrefacția tine de foarte mulți factori, nu numai de lipsa de oxigen. Este vorba în primul rand de temperatura, de uscăciunea solului, sunt mult mai multe aspecte. Eu cred că sacii din plastic nu o întârzie, mai degrabă o accentuează, depinde dacă a fost dezinfectat sau nu, dacă a fost formolizat, sunt mulți parametrii de luat în seama și este greu să dai un verdict așa numai pe niște afirmații care nu au, singure ele, izolat, relevanță", a precizat profesorul Vladimir Beliș.