Tânărul transgender Arian Mirzarafie-Ahi a câștigat procesul împotriva autorităților române la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Vineri, 4 octombrie, CJUE a decis în favoarea lui, după ce statul român l-a obligat să trăiască cu două seturi de acte și două identități diferite. Arian, care are dublă cetățenie, română și britanică, a intentat proces împotriva Direcției pentru Evidența Persoanelor și Primăriei Cluj-Napoca pentru că nu i-au schimbat în actele de identitate mențiunile privind sexul, prenumele și CNP-ul, în ciuda recunoașterii identității sale de gen masculine în Regatul Unit.

„Refuzul unui stat membru de a recunoaște schimbarea prenumelui și a genului legal dobândită într-un alt stat membru este contrar drepturilor cetățenilor Uniunii”, a fost verdictul CJUE. Decizia vine ca o premieră în istoria Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Arian Mirzarafie-Ahi s-a născut cu sexul feminin, dar, după ce s-a mutat în Regatul Unit în 2008, și-a schimbat oficial identitatea de gen în anul 2020, obținând documente care reflectă acest lucru. În mai 2021, el a cerut autorităților române să modifice mențiunile din actele sale de identitate pentru a corespunde noii sale identități de gen, dar cererea i-a fost respinsă. Autoritățile române l-au sfătuit să înceapă un nou proces de schimbare a identității de gen în fața instanțelor române.

Invocând dreptul său de liberă circulație și ședere pe teritoriul Uniunii Europene, Arian a solicitat Judecătoriei Sector 6 București să actualizeze actele sale românești pentru a reflecta schimbările făcute în Marea Britanie. Judecătoria a adresat mai departe o întrebare Curții de Justiție a UE, care a stabilit că reglementările române care împiedică acest lucru încalcă dreptul Uniunii.

Judecătorii europeni au argumentat că o astfel de refuzare împiedică dreptul la liberă circulație și poate crea dificultăți majore în viața de zi cu zi. „Genul este, la fel ca prenumele, un element fundamental al identității persoanei. Divergența dintre identități care rezultă dintr-un asemenea refuz de recunoaștere creează dificultăți în dovedirea identității în viața de zi cu zi, precum și inconveniente majore de ordin profesional, administrativ și privat,” au explicat judecătorii CJUE.

Astfel, victoria obținută de Arian Mirzarafie-Ahi stabilește un precedent important pentru recunoașterea drepturilor persoanelor transgender în Uniunea Europeană.

-------------------------------------------------------

Știri de Cluj a scris pe larg despre acest caz: Un transgender l-a dat în judecată pe Emil Boc, pentru că este UMILIT. Clujul refuză să îi emită acte conform înfățișării de bărbat pe care o are acum - Ştiri de Cluj (stiridecluj.ro)

Iată povestea lui Arian, care a devenit bărbat în acte în 2017 și nu mai are aspectul din trecut

21 februarie 2017 - Arian reușește să-și schimbe numele și genul din feminin în masculin în Marea Britanie, prin procedura Deed Poll. În consecinţă, în acelaşi an, autorităţile britanice i-au pus noul prenume, ”Arian”, în paşaportul britanic și în permisul de conducere care este folosit de facto ca act de identitate în Marea Britanie.

29 iunie 2020 - Obține şi Gender Recognition Certificate, ultima procedură juridică din Marea Britanie, în faţa instanţei de judecată, care confirmă identitatea de gen masculină în toate înregistrările despre identitatea lui Arian. 

Mai 2021 – Arian se adresează Direcţiei Evidenţa Persoanelor Cluj, Serviciul Stare civilă solicitând efectuarea înscrierii menţiunii de schimbare de sex şi de prenume în actul de naştere, direct pe baza actelor obţinute deja în Marea Britanie (Deed Poll şi Gender Recognition Certificate). De asemenea, solicită modificarea CNP-ului, pentru ca actele sale de identitate să-i reflecte genul masculin. Arian s-a orientat către acest demers administrativ, în locul unuia judecătoresc, pe baza informaţiilor de pe website-ul Consulatului României la Londra (https://londra.mae.ro/node/491#null) şi în urma corespondenţei cu această instituţie, care informau că persoanele pot solicita pe cale administrativă schimbarea sexului și a numelui/prenumelui dacă deţin o hotărâre pronunţată de o instanţă străină (Marea Britanie) şi Deed Poll cu Apostila Convenţiei de la Haga. Considerând că se află într-o astfel de situaţie şi că în virtutea dreptului UE, ar trebui ca schimbările operate în Marea Britanie, pe când aceasta era tratată cu statut echivalent cu cel de stat membru UE, să poată fi echivalate în înregistrările din România, Arian a depus cererea administrativă, de stare civilă în cauză.

21 Iunie 2021 -  Arian primește răspuns negativ din partea Direcţiei Evidenţa Persoanelor Cluj, Serviciul Stare civilă.

2021 - Arian a intentat o acțiune la Judecătoria 6 București împotriva Direcției Evidență a Persoanelor Municipiului Cluj-Napoca – Serviciul Stare Civilă și împotriva Municipiului Cluj din cauza refuzului de a-și alinia documentele cu markerii de gen modificați conform deciziei Regatului Unit , care era încă tratat ca un stat membru al UE la acel moment.

2022 (a doua jumătate a anului) – Judecătoria Sector 6 București a admis cererea lui Arian de adresare a întrebărilor preliminare către CJUE.

Arian cere ca în certificatul de naștere să fie modificat sexului, prenumele și CNP-ul în acord cu identitatea lui de gen masculină

În anul 2022, Arian, prin avocata Iustina Ionescu, a depus la Judecătoria Sector 6 București, o acțiune împotriva Direcției Evidența Persoanelor Cluj, serviciul Stare civilă, împotriva Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (D.E.P.A.B.D.) și împotriva Municipiului Cluj, reprezentat de Primarul Emil Boc. În acțiune se solicită ca prin hotărârea instanței, autoritățile menționate mai sus să fie obligate să efectueze în certificatul de naștere modificarea sexului, prenumelui și CNP-ului în acord cu identitatea lui de gen masculină. 

Acțiunea semnalează încălcarea drepturilor fundamentale ce decurg din cetăţenia UE, în special dreptul la liberă circulaţie şi de şedere. Această neconcordanță dintre actele românești și cele britanice înseamnă, în fapt real, expunerea persoanei la umilire și discriminare, prin îngrădirea drepturilor sale. Vorbim astfel, în cazul de față, despre o persoană trans care este nevoită să circule în UE cu un act de călătorie românesc pe care este înscrisă o identitate feminină, care nu corespunde înfăţişării sale, în condiţiile în care Arian deţine deja un act de călătorie britanic, emis în 2017, pe care este înscrisă identitatea masculină. 

Nu este justificat și nici rezonabil ca autoritățile române să-l oblige pe Arian să treacă printr-o altă procedură, de data aceasta în România, întrucât a trecut deja prin toate procedurile legale existente în Marea Britanie pentru a-și schimba actele de identitate ca cetățean britanic, când Marea Britanie era încă tratat echivalent cu un stat membru al UE.

Din 1 ianuarie 2021, când a avut loc ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, Arian îşi exercită dreptul la liberă circulaţie şi dreptul de şedere ca cetăţean european, exclusiv pe baza actelor româneşti, care nu corespund înfăţişării sale, produc confuzie şi îl expun umilirii şi discriminării din partea celor care trebuie să-l legitimeze cu actul de identitate.

La acel moment răspunsul Primăriei Cluj-Napoca a fost următorul: 

Primăria Cluj-Napoca susține că legea din România prevede că schimbările cerute se pot face numai prin decizii ale instanțelor românești. 

”În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, actele de stare civilă se întocmesc în interesul statului şi al persoanei.

Prin acţiunea introductivă, reclamantul a solicitat instanţei să dispună schimbarea menţiunii referitoare la sexul înscris în actul de stare civilă, şi anume din sex feminin în sex masculin, încuviinţarea schimbării prenumelui din Ariana în Arian, a codului numeric personal şi efectuarea menţiunilor corespunzătoare, precum şi eliberarea certificatului de naştere cu noile modificări.

În urma verificărilor efectuate, în registrele de stare civilă ale municipiului Cluj-Napoca a fost înregistrat actul de naştere nr.3029/07.09.1992 privind pe Mirzarafie-Ahi Ariana.

Referitor la solicitările reclamantului, menţionăm faptul că după operarea menţiunii de schimbare  a sexului, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, Serviciul de stare civilă al municipiului Cluj-Napoca alocă din lista cu C.N.P. precalculate primul cod numeric personal liber, corespunzător datei de naştere a persoanei şi din grupa corespunzătoare sexului. Astfel, nu se schimbă doar prima cifră a codului numeric personal existent, ci reclamantul dobândeşte un C.N.P. nou. În continuare procedura de modificare a CNP-ului presupune avizul Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanelor Cluj.

În ceea ce priveşte schimbarea prenumelui, în Ordonanţa nr.41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice sunt enumerate limitativ în art.4 alin.2  motivele temeinice de schimbare a numelui, printre care :...”când persoanei i s-a încuviinţat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă şi solicită să poarte un prenume corespunzător, prezentând un act medico-legal din care să rezulte sexul acesteia”.

Astfel, procedura schimbării prenumelui este o procedură administrativă reglementată prin Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă şi HG nr.64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă şi nu o procedură de modificare a actului de stare civilă. Pe cale judecătorească se solicită modificarea statutului civil al persoanei, al sexului titularului actului, urmând ca în baza hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile,  reclamantul să solicite schimbarea prenumelui.

Competenţa teritorială în materie de schimbare a prenumelui revine serviciului public comunitar local sau  primăriei de la locul de domiciliu al solicitantului, iar pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate (CRDS) competenţa revine primăriei de la ultimul loc de domiciliu avut în ţară, dacă nu a avut vreodată domiciliu în ţară la Direcţia Stare Civilă - Sector 1, Bucureşti.  (art. 6 din O.G. nr. 41/2003, privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, aprobată prin Legea nr. 323/2003, cu modificările şi completările ulterioare).

Prin urmare, după operarea menţiunilor corespunzătoare pe actul de naştere al reclamantului, SPCLEP Cluj-Napoca are obligaţia de a elibera certificatul de naştere persoanei îndreptăţite, la cererea acesteia, conform noilor modificări. Există prezumţia că ofiţerul de stare civilă îşi îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege în mod conştiincios şi doar în situaţia unui refuz din partea acestuia de a elibera certificatul, instanţa poate obliga la îndeplinirea acestei atribuţii (nu se poate dispune obligarea în mod preventiv).

Astfel, pe baza hotărârii judecătoreşti, definitivă şi irevocabilă, în original, se înscrie pe actul de naştere al titularului menţiunea de schimbare a sexului şi se alocă un CNP corespunzător, eliberându-se un certificat de naştere, cu predarea certificatului anterior. Ulterior, pe baza dispoziţiei prin care s-a aprobat schimbarea prenumelui, se înscrie pe actul de naştere al titularului menţiunea de schimbare a prenumelui, eliberându-se un alt certificat de naştere cu noile modificări şi predarea pentru anulare a certificatului anterior.

Pentru orice modificare intervenită, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, pentru care nu există text de menţiune prevăzut în anexele la HG nr.64/2011 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la actele de stare civilă, se solicită Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date Bucureşti textul de menţiune corespunzător”.