Paleontologul clujean Matei Vermir, de la Societarea Muzeului Ardelean, a descoperit cele mai complete fosile din Europa, la Sebeș-Glod, unde a fost găsit și faimosul Balaurul Bondoc, în 2009.

”Cum ne-am obișnuit deja, depozitele argiloase roșii a Formațiunii de Sebeș, de vârsta Cretacic superioară (cca. 72-65 milioane de ani în urma), nu contenesc să ”livreze” noi dovezi despre viața, condițiile de mediu, ecologia și evoluția biotopurilor și animalelor care trăiau pe aceste meleaguri, cu puțin timp înainte de extincția dinozaurilor.

Noua descoperire, se referă la un schelet parțial de pterosaur (reptila zburătoare), descoperit mai recent în vestitul sit paleontologic de la Sebeș-Glad (locul de descoperire al dinozaurului carnivor

Balaur bondoc), și care reprezintă cea mai completă si informativă fosilă de acest fel, descoperit în depozitele Cretacice superioare din Europa. Este vorba despre fosilele unui pterozaur de talie

medie (anvergura aripilor de cca 3 m) din familia Azhdarchidelor (azhdarco = dragon mitologic in limba Tadjica; locul unde s-a semnalat pentru prima oară acest grup, în 1984), forme zvelte, cu gâtul și craniul foarte alungite, într-o anumită măsura asemănându-se cu berzele și cocorii, însă mult mai mari. 

Fosilele de cca 69-68 milioane de ani vechime, s-au păstrat in sediment argiloase de pe malul unui vechi râu, și parțial au fost mâncate si împrăștiate de prădători oportuniști, în cazul de fata crocodili de 2-3 m lungime (identificați ca aparținând speciei Allodaposuchus precedens). Ca dovadă, oasele prezintă o serie de urme de mușcături si fracturi, iar dinții și fecalele fosilizate (coprolite) ale crocodililor, sunt împrăștiate pretutindeni în zona festinului”, a explicat Matei Vermir. 

Tot la Sebeș-Glod s-au mai descoperit și scheletele dezmembrate al unor dinozauri erbivori (hadrozauri, titanozauri), care vor fi prezentați în scurt timp.

”Pterozaurul, cu o anvergură a aripilor de circa trei metri, face parte din familia Azhdarchidelor, care vine de la cuvântul ”azhdarco”, care înseamnă ”dragon mitologic” în limba tadjică, în condiţiile în care în Tadjikistan s-a semnalat pentru prima oară acest grup, în anul 1984”, a mai explicat paleontologul clujean.

Noul tip de reptilă zburătoare a fost denumit Eurazhdarcho langendorfensis.

Pterozaurii au trăit alături de dinozauri și au dispărut cam în același timp, dar nu erau dinozauri. ”Aceştia erau pterozauri cu gâturi lungi şi ciocuri lungi, aripile lor erau adaptate pentru zborul planat”, a declarat cercetătorul Darren Naish, paleontolog la Universitatea Southampton din Marea Britanie. ”Anumite caracteristici ale oaselor aripilor şi ale membrelor posterioare indică faptul că aceste vieţuitoare puteau să îşi strângă aripile şi să meargă, la nevoie, pe toate cele patru membre”, a mai cercetătorul.

Descoperirea a fost făcută de către geologul și paleontologul clujean Matei Vermir (Societatea Muzeului Ardelean), iar descrierea și interpretarea științifică s-a realizat în colaborare cu cercetători de top din Brazilia (Alex Kellner, Rio de Janeiro) și Anglia (Darren Naish, Gareth Dyke, Southampton). Descoperirea a fost prezentată în publicații de specialitate.