Un turist clujean a explorat dimensiunea verde a Sibiului și are un mesaj pentru Boc: „Poate fi model pentru Cluj, e exemplu de bune practici”


Un turist clujean a explorat Sibiul în aceste zile de toamnă și a găsit doar cuvinte de laudă pentru județul vecin. Dimensiunea verde a orașului Sibiu se vede fără lupă. Natura este lăsată să-și facă treaba, cu intervenții minime, fără betonări excesive. Modul în care sibienii își amenajează parcurile poate fi un bun model pentru Cluj-Napoca, unde oamenii au obsosit să vadă granit în fiecare spațiu verde unde intervine Primăria.

„Brumă, pământ, frunze de toamnă și meandre - manifest pentru natură urbană. Și un apel către Emil Boc ca președinte AMR

Alerg de la hotel din Parcul Sub Arini direct în Parcul Natural Dumbrava Sibiului, care e cel mai bun exemplu de arie protejată urbană. Din zona peri-centrală ajungi în afara orașului, fără să te întâlnești cu mașini, doar auzi ecoul lor. Ce e exemplu de bune practici la Parcul Sub Arini și poate fi model pentru Cluj, mai ales că își amenajează parcurile, e că au lăsat cărări de pământ și frunzele toamnei pe cărări. 

Sunt și trunchiuri de copaci prăbușite peste pârâul Trinkbach și lăsate peste apă sau prin parcul dublu față de Parcul nostru Central pentru că se știe că un copac mort hrănește mai multă viață decât un copac viu. Pârâul în sine nu e betonat în parc, are meandre, nu e canal, vegetație și pământ moale numai bun să mă copilăresc și să sar de pe un mal pe altul, cum îmi închipui că ar putea face copiii mei la Canalul Morii ori la alte pâraie, acum ascunse de garduri și garaje, care ar putea fi amenajate minim invaziv în Cluj. 

s3.jpeg

Parcul este conectat cu alei, cărări de pământ și piste de biciclete de Parcul Natural Dumbrava Sibiului, rezervație de aproape o mie de hectare, care are trasee tematice, locuri de popas din materiale naturale, așa cum pădurile Făget, Hoia și Lombului nu au, poate și pentru că nu sunt recunoscute ca arii naturale urbane protejate, categorie nou creată în legea privind ariile naturale protejate, care acum e în dezbatere publică. 

Asociația Municipiilor din România (AMR), condusă de Emil Boc, cea mai importantă asociație de lobby din România, ar putea urgenta dezbaterea privind legea, categoria aceasta deja acceptată în draftul legislativ al Ministerului Mediului să fie înființată prin lege până la finalul anului, iar de anul viitor să aibă Clujul o strategie de biodiversitate, ca în acest caz la Sibiu prin care Parcul Est e declarat arie naturală, așa cum declarativ primăria a acceptat, la fel și Hoia, unde Primăria are un studiu de biodiversitate, care extinde ariile naturale de la câteva zeci de hectare la sute. 

Făgetul ar merita extins ca arie naturală, așa cum au fost făcute propuneri recent pentru a stăvili haosul imobiliar. Pădurea Lombului, care e a Primăriei, și pășuni limitrofe merită declarate arii naturale. De asemenea, ar trebui să avem un Inel Verde Metropolitan cu multe zone protejate, dar și cu trasee continue, inel străpuns de Someș. 

s1.jpeg

Mai important decât a declara arii naturale, e a avea un management coerent, cu custozi și pază plătită de primărie, cu acces continuu, așa cum am văzut la Sibiu, unde ai intrare în parcul natural Dumbrava Sibiului dinspre Sub Arini pe cărări și alei în afara traficului auto. Tot la fel putem avea și spre Hoia, unde sunt mai multe alei pietonale dinspre cartierul Grigorescu nesemnalizate și neștiute de mai nimeni, ca să ocolim traficul auto dinspre Tăietura Turcului, Uliului sau Donath Park. Ori să avem acces pietonal și velo dinspre Cluj spre Pădurea Lombului, nu doar dinspre Comuna Baciu, căci nu poți ajunge direct pentru că Primăria nu a creat o cale de acces de câțiva metri, așa că dai în gardurile grădinilor și livezilor oamenilor ori în stâna cu dulăi neprietenoși.

Alerg în pantaloni scurți, pe iarbă e brumă, aerul rece, tăios mă trezește. E înviorare bună după Nightlosers la Astra Film Fest. Mișcarea e doar o jumătate de oră, pământul e moale, nu mă mai doare călcâiul de la fasciita plantară care mi-a chinuit piciorul intermitent în ultimii ani. Din Sibiu se văd munții, au zăpadă, eu îmi închipui din patriotism local că sunt Apusenii. La început a fost visul. Și visul se construiește pas cu pas… Pas cu pas voi veți alerga, plimba sau pedala pe zeci de km în jurul Clujului în interiorul Inelului Verde Metropolitan, cu familia, prietenii, câinii voștri, în siguranță față de nebunia traficului auto și de la noi, și de aici, din Sibiu”, a relatat activistul civic clujean Adrian Dohotaru.

s2.jpeg

Comentarii Facebook