Urmele albe lăsate de avioane pe cerul Clujului, i-au alarmat pe oameni. Ce sunt, de fapt, dârele liniare/De ce nu toate avioanele lasă urme


Controversa urmelor albe de pe cerul senin a reapărut la Cluj. Pe rețelele de socializare oamenii au lansat tot felul de idei despre cauza acestora, plecând inclusiv de la o teorie conspiraționistă absurdă. Specialiștii însă au altă părere despre cum se formează „dârele albe” pe cer. 

„Aerul curat de deasupra Clujului, Duminică 25 08 2024, ora 13. Direcția: N-S.

Nu sunt avioane de pasageri, cel mai probabil sunt militare. Care este părerea ta?

Ce cade pe capu nostru de sus?”, scrie un clujean, lângă un videoclip care prezintă fenomenul. 

p2.jpg

Teoria conspirației chemtrails susține că avioanele comerciale pulverizează substanțe chimice în atmosferă în scopuri malefice. 

„Ieri și azi, mai toate zilele ne otrăvesc nemernicii cu metale grele. Efectul de lupă-pâclă blochează precipitațiile, ne radiază și ne otrăvesc cu metale grele. Și ne mai întrebăm de ce suntem bolnavi, irascibili și avem lipsă de rodnicie a pământului. Chiar astăzi mi-a spus cineva că a simțit miros chimic în aer, dimineață când și-a aerisit casa”, scrie o clujeancă pe Facebook.

dare.jpg

Oamenii speculează diverse scenarii, specialiștii însă au explicații mult mai simple pentru acest fenomen cunoscut sub denumirea de „contrails” sau dâre de condens.

Teoria conspirației Chemtrails a apărut în anii 1990 și a devenit din ce în ce mai la modă, odată cu răspândirea rețelelor de socializare. Facebook abundă în postări apocaliptice despre urmele așa-zis toxice, lăsate pe cer de aeronavele care le-ar pulveriza intenționat, asupra populațiilor fără apărare.

x.jpg

Chemtrails sunt contrails. Chemtrails nu există!

În realitate, urmele de condensare reprezintă un tip artificial de nor care a apărut odată cu inventarea motorului cu reacție. De la fenomenul care le dă naștere, respectiv condensarea, a apărut numele de contrails.

„Urmele de condensare nu sunt ceva nou. Acest tip artificial de nor a început să fie observat din momentul în care oameni au început să zboare folosind motoare cu reacție. “Urmele de condensare” se formează atunci când gazele (în principal vapori de apă) care părăsesc motorul avionului se amestecă cu aerul mai rece din mediul înconjurător ceea ce duce la formarea cristalelor de gheață. În funcție de caracteristicile mediului înconjurător, “urmele de condensare” pot fi observate pentru un timp scurt sau pentru perioade mai lungi. Altfel, dacă aerul este foarte uscat, atunci cristalele de gheață se vor transforma în vapori de apă iar “urmele de condensare” vor dispărea în câteva minute. 

Dacă în schimb avionul trece printr-o regiune în care aerul este umed atunci “urmele de condensare” vor avea un timp de viață mai mare iar în timp lățimea lor va crește. (În acest caz este destul de greu de diferențiat între “urmele de condensare” și norii de tip cirrus care se formează în mod natural). În ceea ce privește compoziția chimică a “urmelor de condensare” ele sunt în principal formate din vapori de apă, la care se adaugă dioxid de carbon și cantități foarte mici de hidrocarburi nearse, oxizi de azot și particule de funingine. Nu avem de-a face cu amestecuri de substanțe folosite în scopuri militare”, explică cercetătorul științific Bogdan Antonescu, potrivit factual.ro

De ce nu toate avioanele lasă urme?Pentru apariția contrails, este nevoie de anumite condiții de temperatură și umiditate, astfel încât apa să înghețe, iar urmele să persiste. Un studiu a relevat că aceste contrails apar cam în 18% dintre zboruri.

În fapt, aerul trebuie să fie suficient de rece pentru ca apa să înghețe, motiv pentru care de obicei apar doar peste anumite altitudini – de obicei peste 6 km.

Cercetătorii arată că în aerul limpede, fără nori, contrailele dispar rapid, deoarece aerul ambiental uscat face ca particulele de gheață să se sublimeze (trecerea de la starea solidă la starea gazoasă). Dar, dacă atmosfera este umedă, particulele de gheață nu se pot sublima și contrailele pot persista mult mai mult timp, notează sursa citată. 

schema.gif

Comentarii Facebook