De Ziua Mondială a Libertății Presei (UNESCO/ONU) Asociația Profesioniștilor din Presă Cluj (APPC) trage un semnal de alarmă asupra problemelor presei locale. 

Pandemia de COVID-19 a adâncit criza în care se afla presa, în special, cea locală. Veniturile din publicitate au scăzut dramatic și, există toate șansele ca această tendință să continue. În condițiile în care multe companii lovite de efectele colaterale ale crizei medicale au renunțat la publicitatea în presă, există pericolul ca cele mai importante surse de venit să rămână fondurile care se distribuie pe criterii politice. Riscăm ca jurnaliștii să devină simpli purtători ai mesajului oficial al autorităților, presa pierzându-și astfel funcția de „câine de pază” al democrației. 

În criza pandemică s-a observat o creștere a importanței acordate de mass-media audienței în dauna calității: pseudo-experți și personaje cu un discurs irațional periculos pentru sănătatea publică sunt promovați pentru simplul motiv că aduc cititori/telespectatori. Sunt încălcate, deseori, principii de bază ale profesiei pentru a obține audiență mai mare. Din factori importanți în lupta împotriva dezinformării, unele instituții media au devenit promotoare ale dezinformării.   

Parlamentul European a atras atenția asupra crizei prin care trece presa din Uniunea Europeană în contextul pandemiei. Într-o rezoluție votată în aprilie 2020, europarlamentarii au arătat: „În prezent, domeniul mass-media joacă un rol crucial în furnizarea de informații exacte și relatări detaliate. Ele sunt un antidot esențial pentru știrile false și dezinformare. Cu toate acestea, domeniul este în prezent foarte afectat, cu o scădere de până la 80% a veniturilor din publicitate în unele state membre și incertitudinea a devenit singura certitudine pentru viitor”. 

La nivelul Clujului, dar suntem siguri că situația este întâlnită și în alte părți ale țării, autoritățile locale contribuie la adâncirea crizei în care se află presa tipărită. În luna aprilie 2020, reprezentanții publicațiilor tipărite Făclia de Cluj, Kronika, Monitorul de Cluj, Sinteza, Szabadsag, Transilvania Reporter și Ziua de Cluj, alături de Asociația Profesioniștilor de Presă Cluj (organizație profesională care reprezintă peste 70 de jurnaliști și publiciști din județul Cluj), au solicitat Primăriei Cluj-Napoca să oprească înlăturarea chioșcurilor de presă de pe raza municipiului și, împreună cu difuzorii de presă, să găsească soluții pentru ca, în continuare, acest tip de activitate să poată fi desfășurată în condiții optime. Deși, oficial, municipalitatea a susținut că există deschidere pentru discuții, nimic nu s-a întâmplat. 

În plus, la nivelul autorităților locale și naționale există mari probleme cu respectarea Legii 544 privind accesul la informațiile de interes public. Cele mai multe instituții publice au renunțat să mai organizeze conferințe de presă, deși legea le obligă să facă acest exercițiu de transparență lunar. De asemenea, se întâmplă din ce în ce mai des ca răspunsurile la solicitările scrise ale presei fie să ajungă cu întârziere la jurnaliști, fie să ajungă incomplet, fie să nu fie trimise, autoritățile profitând de lipsa unei sancțiuni în cazul refuzului de a răspunde.  

”Jurnaliștii profesioniști și alte părți interesate din mass-media vor cere măsuri urgente pentru a contracara amenințările care slăbesc mass-media independente și locale din întreaga lume, o criză înrăutățită de pandemia COVID-19. Aceștia vor prezenta soluții pentru a consolida viabilitatea mass-media, vor solicita o mai mare transparență din partea companiilor social media și vor cere măsuri pentru îmbunătățirea siguranței jurnaliștilor și pentru sprijinirea mass-mediei independente. De asemenea, se așteaptă de la guverne să investească în formarea în materie de educație media pentru a ajuta oamenii să recunoască, să prețuiască și să apere jurnalismul bazat pe fapte ca parte esențială a informației ca bun public”, se arată în comunicatul publicat de UNESCO astăzi, 3 mai 2021. 

În fiecare an, în data de 3 mai, sunt marcate principiile fundamentale ale libertăţii presei şi este adus un omagiu jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa în timpul exercitării profesiei.

Ziua mondială a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate la a XXVI-a sesiune a Conferinţei Generale a UNESCO. ONU a declarat ziua de 3 mai drept Ziua mondială a libertăţii presei pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: "Orice om are dreptul la libertatea exprimării opiniilor; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat".

„Pandemia de COVID-19 și pandemia de știri false care însoțește criza medicală ne demonstrează că avem nevoie, mai mult ca niciodată, de o presă credibilă și puternică”, susține Remus Florescu, președintele APPC.