CFR Cluj a promovat în liga 1, iar în sezonul următor, 1969 - 1970, s-a menținut în prima divizie numai datorită formei slabe pe care o aveau contracandidatele la retrogradare. 

”În sezonul consecutiv promovării, CFR-iştii confirmă, pe etapă ce trece, prognozele pesimiste ale specialiştilor care vedeau trupa clujeană drept o certitudine în privinţa retrogradării. Numai forma la fel de proastă a contracandidatelor menţin încă vii, la finele turului campionatului ‘69-’70, speranţele suporterilor feroviarilor într-un miracol. Miracolul se petrece în ultima rundă a unui retur în care, graţie şi aportului unor achiziţii din intersezon, CFR-ul obţine cîteva victorii memorabile. Următorul an e unul şi mai slab. Lipsa de coeziune între compartimente şi valoarea generală scăzută a echipei o aduc pe CFR în aceeaşi situaţie ca în anul precedent: salvarea de la retrogradare amânată pînă în ultima etapă”, scriu istoricii clubului, pe pagina oficială a CFR Cluj.

Feroviarii s-au menținut în prima divizie de punctele obținute în meciul cu UTA. 

”Lupta în doi cu Progresul e castigata de CFR, care obţine, dramatic, contra celor de la UTA, punctul necesar menţinerii în prima divizie. Echipa nu se regăseşte nici în campionatul ‘71-’72, ocupând ultima poziţie în clasament o jumătate de tur, cu o singură victorie în prima parte a sezonului. Cu opt victorii, două egaluri şi doar cinci înfrângeri, băieţii din Gruia se clasează pe locul 2, imediat după campioana acelei ediţii, într-un top al eficacităţii în a doua jumătate a întrecerii. Verdictul continuării în Divizia A se amână, a treia oară consecutiv, pentru ultima etapă, într-un meci în deplasare cu Steagul Roşu Braşov. O nouă salvare, iarăşi pe seama jocului rezultatelor”, mai precizează sursa citată.

CFR Cluj a strălucit însă în sezonul următor. 

”Echipa sudată de doctorul Rădulescu în atâtea ediţii de foc ale Diviziei A îşi arată, în fine, adevăratul potenţial, ocupînd la finele ediţiei ‘72-73 cel mai bun loc din istoria grupării feroviare clujene de până în acel moment – locul 5. Adus de la “U” Cluj la schimb cu Soo, Mihai Adam inspiră, prin golurile sale, marea performanţă a unui CFR cu o formulă-tip: Gadja – Lupu, Dragomir, Penzes (Szoke), Roman – Marius Bretan, Cojocaru (Vişan) – Sorin Bretan, Ţegean (Pripici), Adam, Petrescu (Bucur). Bucuria sezonului excelent este dublată, peste vară, de cea a inaugurării arenei din Gruia cu prilejul unui meci-eveniment împotriva selecţionatei Cubei. În momentul în care toţi specialiştii aşteptau confirmarea din partea lor, CFR-iştii dezamăgesc din nou. Termină campionatul pe locul 14 din 18 echipe, dar scapă, ce-i drept, de retrogradare fără emoţiile din primele trei ediţii de după revenirea în Divizia A. Echipa se consolează cu trofeul de golgheter obţinut de Mihai Adam.

Sezonul 1974-1975 este unul amestecat pentru Adam, Bretan şi compania. Echipa rămâne multă vreme în partea inferioară a clasamentului şi termină undeva la mijlocul ierarhiei. Anul următor avea să fie ultimul în Divizia A pentru generaţia ‘70. CFR-iştii încep senzaţional, înving cu 3-1, în chiar prima etapă, campioana Dinamo, cu Dinu, Dudu Georgescu şi Lucescu în teren. Încet, dar sigur, feroviarii se afundă, însă, în subsolul clasamentului. Miracolele din anii 1970-1973 nu se mai produc, iar CFR retrogradează în B, braţ la braţ cu marea rivală locală Universitatea, într-unul din cele mai dezamăgitoare sezoane din istoria fotbalului clujean.

Ca o realizare deosebită a acestei perioade a fost inaugurarea stadionului CFR din Gruia, ca urmare a entuziasmului creat în jurul echipei, a insistenței doctorului Constantin Rădulescu și a pasiunii pentru fotbal a directorului Regionalei CFR, Aron Dudaș. 

Inaugurarea s-a făcut printr-un meci cu selecționata Cubei, meci câștigat de CFR cu 2-1!”.