Un studiu realizat de Ministerul Sănătății și Asociația pentru Implementarea Democrației (AID) arată că peste 50% ditre români au dat bani medicilor, paznicilor sau personalului medical. 

Mai mult de un sfert dintre persoanele care au apelat la servicii medicale în sistemul public de sănătate în anul anterior, recunosc că au oferit atenții sau bani personalului medical. În ceea ce privește pacienții spitalizați, pe durata ultimei spitalizări 37% dintre respondenți declară că au oferit bani sau atenții medicilor, 34% asistentelor și 25% infirmierelor, în timp ce 14% dintre respondenți declară că au oferit bani sau atenții și cadrele auxiliare (brancardieri, agenți de pază, laboranți ș.a.).

Plățile informale - oferite în mod voluntar sau condiționat

Rezultatele cercetării evidențiază faptul că mai mult de 50% dintre respondenți au oferit în mod voluntar astfel de ”stimulente” tuturor categoriilor de personal medico-sanitar, și inclusiv personalului auxiliar, ceea ce denotă faptul că obiceiul acordării de bani sau atenții este unul încetățenit la români, acesta fiind practic o cutumă general acceptată.

În același timp, conform studiului, astfel de „stimulente” au fost solicitate și pentru sau de către unii medici din spitale printr-o condiționare directă de către medic, sau indirect, de către asistentă pentru medic, de către infirmieră pentru medic sau de către personalul auxiliar pentru medic. În aproximativ 10% dintre cazuri în care pacienții internați au oferit bani sau atenții medicilor, aceasta s-a făcut la solicitarea medicului. Un procent similar dintre asistente și dintre infirmierele (între 8% și 10%), care au primit bani sau atenții, au solicitat acest lucru.

Condiționarea acordării asistenței medicale reprezintă un demers îngrijorător, afectând în mod direct sănătatea pacienților, cu atât mai mult a celor ce nu dețin resurse financiare pentru astfel de plăți. Acest tip de comportament afectează atât pacienții, cât și imaginea cadrelor medico-sanitare în general, aducând în același timp grave deservicii întregului sistem public de sănătate.

Principalele motive pentru care respondenții au oferit bani sau atenții sunt legate în primul rând de dorința de a beneficia de consultații medicale mai amănunțite (mai mult de 50% dintre respondenți), de a recompensa personalul medico-sanitar pentru serviciile medico-sanitare de care a beneficiat, de a nu sta la coadă, de a obține mai rapid rezultatele analizelor/ investigațiilor sau pentru a beneficia de internare.

Măsuri de prevenire și combatere a corupției

În ceea ce privește percepția pacienților intervievați asupra măsurilor de prevenire și combatere a fenomenului de corupție, la întrebarea referitoare la necesitatea unei mai bune supravegheri a achizițiilor publice din sistemul sanitar, 82% dintre respondenți au apreciat că măsura este utilă. De asemenea, 83% dintre cei 1.076 respondenți sunt de acord cu existenta unei structuri care să verifice corectitudinea contractelor pentru medicamente și consumabile în sectorul sanitar.

Potrivit cercetării, soluționarea problemei plăților informale oferite de către pacienți personalului medical ar putea fi rezolvată prin existența unui sistem de asigurări care să acopere confortul și atenția pe care pacienții și le doresc (29%), prin sancționarea cadrelor medico-sanitare care acceptă aceste plăți (17%), prin realizarea de controale mai dese la nivelul cadrelor medico-sanitare (15%), dar și printr-un sistem de plăți directe, transparente (co-plată) (14%).

Salarizarea personalului medical

Pentru a nu deveni corupți, respondenții au apreciat că suma minimă netă cu care ar trebui plătiți medicii ar trebui să fie între 2.271 lei în medie pentru medicii rezidenți și 5.606 lei în medie pentru chirurgii din spitale.

Veniturile (salariile) minime nete care ar trebui oferite medicilor se corelează cu nivelul de venituri și de studii al respondenților. Cu cât nivelul de instruire și venitul subiectului crește, cu atât salariul care ar trebui oferit medicului crește. Ne aflăm în situația unei societăți sărace, care raportează veniturile medicului la venitul propriu al respondentului și nu la criterii de performanță.

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion tristadial, reprezentativ la nivel național pentru populația adultă a României. Volumul acestuia a fost de 1.076 persoane, cu o eroare maximă de +/-2.8%, la un nivel de încredere de 95%. Persoanele de peste 30 de ani, cu studii medii și superioare, provenind cu preponderență din medii urbane, sunt cei care au apreciat un nivel înalt de corupție la nivelul sistemului sanitar.