Trupa Voltaj a intrat în dezbaterea electorală cu o piesă puternică, #20 ( „Apa nu-i H2O”), lansată după turul întâi al alegerilor prezidențiale. Melodia transmite un mesaj profund politic și social, fiind o chemare adresată tinerilor să conștientizeze va
România se mândrește cu un loc unic, care deține un record curios: cel mai lung nume purtat de o localitate, format din 27 de litere. Aceasta este Stațiunea Climaterică Sâmbăta, un loc ce fascinează turiștii prin peisajele sale superbe și farmecul natural
Acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop a declarat la un simpozion internațional, desfășurat în Aula Academiei Române, că extinderea Uniunii Europene a fost vreme îndelungată oprită pentru popoarele din Est.
Localitatea Drăgușeni din județul Botoșani are o haltă și o cale ferată de mai bine de 35 de ani, însă niciun tren nu a circulat vreodată pe această rută.
Transfăgărășanul este unul dintre cele mai spectaculoase și renumite drumuri din lume.
Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a aprobat ieri canonizările a 16 sfinţi români, printre care se află Arsenie Boca, Ilie Cleopa, Dumitru Stăniloae și Liviu Galaction Munteanu
Senatorul Adrian Oros provine dintr-o familie de tărani maramureșeni deportați de comuniști, a cărei poveste este demnă de un fil. Politician de succes, senator și fost ministru în Guvernul Orban,candidat acum la funcția de președinte al Consiliului Județ
În inima Munților Gilăului, într-un peisaj spectaculos, probabil cel mai fascinant al județului Cluj, se ascunde o poveste fascinantă. Satul Beliș, situat la peste 1300 de metri altitudine, găzduiește ruinele unui lăcaș de cult care a sfidat trecerea timp
Clujul s-a schimbat foarte mult în ultimii 60 ani, iar una dintre zonele greu de recunoscut este Piața Ștefan cel Mare, zona de lângă Bastionul Croitorilor.
O imagine din anii 70 prezintă o zonă a Clujului extrem de cunoscută a orașului, care nu mai seamănă deloc cu ceea ce vedem în ziua de azi.
Piaţa Mihai Viteazul a fost considerată ”inima” comerţului clujean. În 1904, Piaţa Mihai Viteazul era aproape la fel de animată ca şi în ziua de astăzi. Mulţime de oameni elegant îmbrăcaţi se perindau pe aleile pieţei, zona ei centrală fiind ticsită de co
O fotografie document cu Mărăștiul anilor 1960 prezintă cum arăta zona înainte de marea betonare pregătită de regimul comunist.
Românii care regretă perioada dinainte de 1989 ar trebui să analizeze această fotografie și să citească de două ori rândurile de mai jos.
După ce aproape 50% dintre români cred că regimul comunist a fost bun pentru România și că se trăia mai bine, potrivit unui sondaj recent, Dan Negru crede că acest lucru este foarte probabil.
Peste 48% dintre români cred că regimul comunist a fost un lucru bun pentru România, procent mai mare decât în urmă cu 10 ani, relevă un sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro.
O nouă imagine din ani 70 agită spiritele. Unii mai tineri sunt uimiți de cât de verde era Clujul acum 50 de ani, verdeață care a fost ”înghițită” între timp de betoane și granit!
Cartierul Mănăștur este cel mai mare din Cluj, fiind locul unde s-a mutat clasa muncitoare în anii 70 - 80. În acei ani, mulți criticau pe la colțuri modul în care s-a construit și nimeni nu credea că se poate mai rău.
Cartierul Grădini Mănăștur din Cluj-Napoca, situat în zona străzii Calea Mănăștur, era o oază de verdeață a Clujului de demult, păstrată într-o oarecare măsură.
Imagini superbe cu Clujul realizate de pe dealul Cetățuia, în 1958, prezintă un oraș pe care cei din ziua de azi nu l-ar recunoaște.
O imagine unică din 1908 prezintă fosta stradă Lingurarilor din Mănăștur.
O fotografie extrem de rară, probabil unicat, prezintă Mănășturul de la începutul anilor 80, când pe Calea Florești erau case.
Anii 60 pentru Cluj-Napoca au fost anii eleganței. Putem pune asta după ce vedem imaginile video de mai jos. Regimul comunist era la început și nu erau demarate planurile lui Nicolae Ceaușescu, prin care a cerut ca oamenii să strângă cureaua, pentru plata
O superbă vilă de pe strada Cardinal Iuliu Hossu (n.red. fostă Pavlov, pentru clujenii vechi), construită înainte de Al Doilea Război Mondial, se vine cu exorbitanta sumă de 2,2 milioane de euro. Dar, față de alte vile de prin cartiere, aceasta parcă meri
Piața Avram Iancu în 1965 avea în mijloc un părculeț, unde era statuia Eroului sovietic, iar în spatele catedralei era tancul sovietic. Parcul a fost stricat în era Funar.
Copiii din Mărăști se joacă la lumina făcută de casele de pariuri din piață, fără un loc unde să poată petrece o seară de sâmbătă, într-un spațiu luminat și protejat.
Consiliul Naţional Secuiesc a cerut statelor membre ale spaţiului Schengen să solicite informaţii de la liderii bisericilor maghiare şi organizaţiilor maghiarilor din România cu privire la situaţia drepturilor omului, inclusiv a drepturilor minorităţilor,
Primarul Emil Boc a vorbit despre despre problemele pe care le are Clujul la orice proiect major din ultima vreme. Ultimele lucrări începute s-au lovit de surpări și de sare.
După 561 de zile petrecute cu ușile închise, Cinema ARTA Cluj se redeschide în data de 23 septembrie 2021. Publicul este așteptat pe strada Universității nr. 3 pentru a redescoperi plăcerea vizionării de filme în comunitate și a se bucura de un cinematogr
Viitoarea catedrală greco-catolică din Piața Timotei Cipariu, Cluj-Napoca s-a conturat, mai întâi, ca vis al Cardinalului Iuliu Hossu, acum fericit episcop martir (deoarece în anii dinainte de 1948 Catedrala episcopală „Schimbarea la Față” a Eparhiei de C