O fostă angajată a unei unități Raiffeisen Bank din Cluj-Napoca a fost condamnată la aproape 4 ani de închisoare, după ce s-a descoperit că a furat peste 1,5 milioane de lei din conturile clienților pe parcursul a 9 ani, între 2012 și 2020.

Femeia, frustrată de salariul mic, a folosit diverse metode pentru a accesa ilegal fondurile clienților, printre care falsificarea documentelor, emiterea de carduri bancare pe numele clienților fără știrea lor și transferuri frauduloase de bani.

Judecătorii de la Tribunalul Cluj a decis, în urmă cu câteva zile, că femeia trebuie să seta după gratii 3 ani și 9 luni pentru săvârșirea infracțiunilor de acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată (121 acte materiale), efectuare de operatiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată (47 acte materiale), fals informatic în formă continuată (14 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (14 acte materiale) și înşelăciune în formă continuată.

De asemenea, femeia a fost obligată să returneze băncii prejudiciul – peste 1,4 milioane de lei, 35.000 de euro și 13.400 de dolari, precum și să plătească dobânzile aferente.

Femeia a profitat de încrederea clienților, majoritatea persoane vârstnice sau din mediul rural, care nu știau prea bine cum funcționează sistemul bancar. Ea a falsificat documente și a folosit conturi deschise fără știrea acestora pentru a ascunde tranzacțiile ilegale. După ce faptele au fost descoperite, banca a restituit banii clienților afectați.

Conform anchetatorilor, femeia a fost angajată în cadrul Raiffeisen Bank din data de 8 iunie 2004, ocupând, pe rând, funcțiile de casier, ofițer bancar credite și responsabil clientelă persoane fizice. 

Ea a declarat în instanță că se ocupa „practic de tot ceea ce ține de persoanele fizice în relația cu bancă”, printre atribuțiile acesteia numărându-se deschiderea de conturi curente la cererea clienților, linii de creditare pentru persoane fizice, mentenanță, etc. 

Începând cu anul 2012, pe fondul unor „frustrări” legate de salariul, pe care îl considera prea mic în comparaţie cu creditele pe care le avea, clujeanca a decis să profite de încrederea acordată de angajatorul său și, folosind mijloacele puse la dispoziție de Raiffeisen Bank, să facă anumite operațiuni cu privire la fondurile disponibile în conturile clienților, în scopul însușirii ori a utilizării frauduloase. 

„Accesa depozitele, transfera sumele în conturile curente, după care completa și semna în fals ordine de plată, prin care retrăgea banii din conturile curente, operațiunile figurând în sistemul informatic bancar ca fiind efectuate de către clienți.

O altă metodă consta în aceea că inculpata, prin completarea în fals a unor cereri, solicita în numele clienţilor, ca Raiffeisen Bank să emită card-uri bancare aferente conturilor pe care aceşti clienţi le deţineau la unitatea bancară, iar card-urile bancare erau ridicate de către inculpată şi rămâneau în posesia sa. Ulterior, prin intermediul card-urilor bancare, inculpata retrăgea sume de bani din conturile clienţilor.

Tot o altă metodă dezvoltată de către inculpată, pentru a se pierde urma sumelor pe care inculpata intenţiona să le retragă din conturile clienţilor, consta în crearea de conturi noi clienţilor care deţineau deja conturi la Raiffeisen Bank, fără ca aceşti clienţi să cunoască faptul că au fost deschise conturi noi pe numele lor.

Evident, deschiderea noilor conturi se făcea de către inculpată prin întocmirea în fals de cereri către bancă în numele acestor clienţi. Apoi, după deschiderea conturilor noi, inculpata accesa conturile în care clienţii deţineau sume de bani, efectua viramentul unor sume de bani în noile conturi, iar din aceste noi conturi inculpata vira sumele de bani spre conturile sale, ale soţului sau ale fiului său, ori retrăgea cu card-ul bancar sumele respective de la ATM.

De asemenea, inculpata a utilizat uneori conturile altor clienți ca intermediari pentru a fragmenta traseele financiare – conturi colectoare. 

Similar, inculpata a completat în fals o cerere de deschidere cont și emitere a unui card de debit în numele clientei cerere pe care a depus-o la bancă și a soluționat-o tot ea, după care a folosit contul acesteia drept cont colector, din care a efectuat retrageri de numerar la ATM.”, au reținut procurorii. 

Pentru a împiedica descoperirea faptelor, metodele au fost la fel de variate. Astfel, clujeanca a rambursat către anumiți clienți sumele retrase, însă acestea au fost virate, fără drept, din conturile altor clienți.

Profilul clienților fraudați de clujeancă era următorul: persoane cu vârste cuprinse între 46 și 84 de ani; preponderent pensionari; clienţi cu domiciliul în mediul rural; fără cultură bancară dezvoltată; clienţi cu prezenţă redusă la sediul agenţiei; clienţi care nu folosesc şi nu îşi doresc să folosească serviciile digitale; clienţi care activează cu locul de muncă în străinătate; clienţi care se aflau în cercul de cunoscuți.

În urma mai multor reclamații depuse de clienții păgubiți, Raiffeisen Bank a demarat o verificare internă a activității femeii, context în care aceasta din urmă a  întocmit mai multe note de relații în care a indicat băncii operațiunile pe care le-a efectuat, sumele de bani transferate și numele clienților care ar fi putut fi afectați, acestea stând la baza rapoartelor de investigare. 

Prejudiciul reclamat de către bancă a fost în cuantum total de 1.436.324,92 lei, 52.254,70 euro și 13.427 dolari americani, calculat până la data de 16.08.2022, pentru un număr de 21 de clienți. 

Clujeanca încerca să-i convingă pe păgubiți să nu spună ce li s-a întâmplat

Judecătorii au reținut că femeia are 50 de ani, este absolventă de studii superioare, a recunoscut în mod constant săvârșirea infracțiunilor și a încheiat o tranzacție cu Raiffeisen Bank. În plus, din interceptările făcute în cursul urmăririi penale reiese că fosta angajată este profund afectată de situația în care se află, atât din punct de vedere psihologic, cât și emoțional. 

Spre exemplu, la data de 26 iulie 2022, aceasta i-a relatat unei prietene că suferă de atacuri de panică.Pe de altă parte, din aceleași interceptări, reiese că inculpata a încercat și să influențeze martori. 

De exemplu, la data de 14noiembrie 2022, în cadrul unei convorbiri telefonice, a afirmat următoarele:

L.M.: No! mai... tu îi zici la maică-ta: „Dacă nu zi. Zici că nu ştii nimica, că tu ai avut acolo bani şi banca, banii ţi-s acolo la bancă, banca ţi i-o dat şi gata şi ţi-i dă şi gata, că n-ai făcut succesiune şi tre’ să ţi-i recuperezi. Zi io nu ştiu.” 
L.M.: No, tu spui: „Domnule mama nu ştie de ăsta. Îi spuneţi. Ce s-o făcut pe contul ei nu ştie. Ea are nişte bani pe care banca... mi i-am recuperat de la bancă.” Tu aşa zi şi gata. „N-avem nici o plângere şi gata.” Bun? 
L.M.: No! Dacă te sună de la poliţie şi zice (n.l. Neinteligibil) de la inspectoru (n.l. Neinteligibil) poliţie ###### în data de vă invit... „domnule, nu pot să vin atuncea, sau îs bătrână şi bolnavă nu ştiu dacă pot să vin, sau...” înţelegi? No! Şi în rest atât! Apoi... ştii? No, „şi nu ştiu cu ce să vin” dacă.... zici vin dacă poţi dacă nu nu vin şi când... dacă tre să vii atuncea vii şi... avocatu o să fie acolo, da numa pe... dacă se va întâmpla, da nu ştiu dacă se va întâmpla asta (n.l. Neinteligibil) să nu te sperii.