Nici lui nu i-a venit să creadă! Un șofer din Cluj a rămas șocat când a auzit cu ce viteză se deplasa în localitate: „Nu aveam cum să conduc așa”


Un șofer din Cluj a rămas cu gura căscată când a aflat cu ce viteză conducea prin localitatea Sâncraiu Almasului, județul Sălaj. 

Clujeanul se deplasa spre localitatea Topa Mică, iar când a fost surprins de aparatul radar avea o viteză de 112 km/h, deși limita legală de viteză pe respectivul sector de drum era de 50 km/h. 

Aventura sa la volan a fost taxată dur de polițiști: acesta s-a ales cu o amendă contravențională în cuantum de 1.485 lei şi suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile. 

Deși nu a avut mențiuni la întocmirea procesului verbal, bărbatul a solicitat anularea documentului în instanță și a susținut până în ultima clipă că nu avea cum să circule cu o asemenea viteză. 

Șoferul a menționat în instanță că procesul-verbal conține „o stare de fapt neconformă cu realitatea deoarece nu avea viteza de 112 km/h reținută în procesul verbal, viteză cu care se deplasa fiind inferioară acestei valori.

Nu avea cum să conducă cu o asemenea viteză deoarece cu doar câțiva zeci de metri înainte de a fi oprit de către echipajul de poliție, a pus autoturismul în mișcare, distanța parcursă fiind prea scurtă pentru a avea viteza indicată de către agentul constatator”. 

Cu toate acestea, la finalul săptămânii trecute, magistrații de la Judecătoria Cluj-Napoca au respins ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de clujean. 

Sub aspectul temeiniciei, instanţa constată că agentul constatator a fost la faţa locului la momentul constatării săvârşirii contravenţiei şi a constatat-o atât prin mijloace tehnice cât şi prin propriile simţuri.

Constatarea vitezei de deplasare a fost făcută cu aparatul radar verificat metrologic şi omologat, iar constatarea celorlalte aspecte, cum ar fi locul săvârşirii, a fost făcută cu propriile simţuri.

Constatările agentului constatator dau conţinut şi susţinere prezumţiei de legalitate şi temeinicie a procesului verbal, iar procesul-verbal de constatare a contravenţiei dă naştere unei prezumţii că fapta a fost săvârşită astfel cum a fost reţinută în procesul-verbal.

Procesul-verbal de contravenţie are forţă probantă prin el însuşi şi poate constitui o dovadă suficientă a vinovăţiei contestatorului, până la dovada contrară.”, au reținut magistrații clujeni. 

Comentarii Facebook