Duminica 23 Februarie

Pedeapsă URIAȘĂ pentru tânărul de 20 de ani, care a TÂRÂT un polițist cu mașina prin Cluj: „Victima era să fie proiectată într-un stâlp”


Judecătorii de la Curtea de Apel Cluj au majorat pedeapsa aplicată de instanța inferioară în cazul tânărului de 20 de ani care a târât un polițist cu mașina pe strada Blajului din Cluj-Napoca. Astfel, tânărul a fost condamnat definitiv miercuri, 29 ianuarie, la 6 ani și 8 luni de închisoare cu executare. 

Inițial, magistrații de la Judecătoria Cluj-Napoca au stabilit că tânărul va petrece 1 an și 6 luni de închisoare. 

Tânărul de numai 20 de ani a fost acuzat de săvârșirea infracțiunii de ultraj, după ce a accidentat grav un polițist la data de 28 august 2024. Conform IML Cluj-Napoca, polițistului i-au fost cauzate leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 7-8 zile de îngrijiri medicale.

În acea zi, polițiștii rutieri desfășurau un control pe linia combaterii consumului și traficului de droguri, pe strada Blajului din Cluj-Napoca. Incidentul a avut loc când polițistul i-a cerut să coboare din mașină, iar acesta a refuzat.

Agentul de poliție a încercat să scoată cheile din contact, moment în care șoferul a accelerat brusc, târând victima după mașină câteva zeci de metri. 

Şoferul mi-a comunicat că doreşte să-l sune pe şeful lui. A scos telefonul mobil şi am văzut că a apelat pe aplicaţia Whatsapp un contact DPD Cluj. A dus telefonul la ureche şi i-a comunicat faptul că a fost oprit de către un echipaj de poliţie.

Atunci i-am spus din nou să oprească motorul maşinii, a început să tremure şi a lăsat frâna de mână jos şi a pus mâna pe schimbătorul de viteze având intenţia clară să pornească.”, a declarat polițistul rănit. 

Tânărul de 20 de ani a declarat în instanță că, la acel moment, credea că polițiștii îl acuză pentru o faptă pe care nu a comis-o, respectiv deţinere de substanţe interzise, şi că aceştia vor să îl reţină fără temei - aspecte care i-au creat o stare de panică extremă.

În ciuda faptului că nu avea droguri asupra lui și nu avea de ce să se teamă, avocatul acestuia a menționat că „lipsa accesului la educaţie şi implicit la informaţii despre drepturile cetăţeneşti fundamentale determină persoanele cu studii reduse să dezvolte o teamă iraţională faţă de reprezentanţii legii, percepându-i ca pe nişte figuri opresive.

Dificultatea de a înţelege şi de a interpreta corect limbajul juridic şi procedurile legale, cauzată de educaţia precară, face ca persoanele cu studii reduse să se simtă vulnerabile şi dezavantajate în faţa autorităţilor, generând astfel reacţii nefireşti în interacţiunile cu reprezentanţii autorităţilor publice.

Cu toate acestea, ceea ce dorim să învederăm instanţei de apel este că fapta nu a fost comisă în scop de sfidare a agentului constatator, de umilire a acestuia sau de a arăta dispreţ pentru normele imperative - aşa cum reţine instanţa de fond - ci aceasta a fost comisă pe fondul unei panici exagerate care a generat o reacţie disproporţionată.”.

Cu toate acestea, magistrații clujeni au fost de altă părere, motivând că tânărul a dat dovadă de dispreţ faţă de autoritatea statului, care, la momentul controlului, se reflecta în echipajul de poliţie din care făcea parte persoana vătămată.

În plus, instanța a stabilit că fapta tânărului este extrem de gravă pentru că a pornit mașina în viteză, în timp ce polițistul avea partea superioară a corpului în autovehicul şi partea inferioară pe partea carosabilă, iar portiera stânga era deschisă. 

În acest context, polițistul a fost târât pe o distanţă de aproximativ 50 m, până la momentul în care persoana vătămată, care se ţinea de volan, şi-a dat drumul pentru a evita să fie izbită de un stâlp care se afla în traiectoria maşinii.

Sfidător, având portiera stânga deschisă, inculpatul a ignorat solicitările persoanei vătămate de a ieşi din autovehicul, a vorbit la telefon, fără a se uita către agenţii de poliţie care stăteau şi aşteptau să se supună controlului, iar, la un moment dat, parcă la indicaţia interlocutorului, a pornit în trombă autovehiculul, deşi observase, cu certitudine, că persoana vătămată era cu partea superioară în maşină, fix în faţa sa, deasupra volanului, în încercarea de a scoate cheia din contact, tocmai pentru a-l împiedica să fugă.

Acţiunea persoanei vătămate de a încerca să oprească autovehiculul a fost una pe deplin justificată, atât timp cât, din comportamentul inculpatului, s-a putut deduce intenţia de a se sustrage controlului, pentru că ascundea ceva. O atare intenţie a fost percepută şi de către instanţa de control la momentul când a vizionat înregistrarea surprinsă de aparatul bodycam pe care-l purta persoana vătămată.

Pentru că inculpatul a pornit autovehiculul cu viteză, în timp ce persoana vătămată avea partea superioară a corpului în autovehicul şi partea inferioară pe partea carosabilă, iar portiera stânga era deschisă, a târât-o o distanţă de aproximativ 50 m, până la momentul când persoana vătămată, care se ţinea de volan, şi-a dat drumul pentru a evita să fie izbită de un stâlp care se afla în traiectoria maşinii.

(...) A fost afectată autoritatea statului, din moment ce un lucrător de poliţie, care se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi a acţionat în limitele legii, a fost împiedicat să-şi facă datoria prin exercitarea de violenţe. A fost târât pe carosabil pe o distanţă de 50 m, de către o maşină care rula cu viteză, fiind prins între portiera deschisă şi volanul autovehiculului, pentru că a încercat să efectueze un control corporal şi să verifice un autovehicul, menite să identifice persoane care manipulează, fără drept, substanţe interzise în zona în care a fost oprit autovehiculul condus de inculpat.

Doar hazardul a făcut ca fapta inculpatului să nu aibă consecinţe mult mai grave, chiar moartea persoanei vătămate.

Cu siguranţă că riscul ca persoana vătămată să nu se fi desprins la timp de autovehicul şi să fie proiectată în stâlpul care se afla pe traiectoria maşinii a fost unul însemnat.

Faptul că persoana vătămată, probabil şi datorită pregătirii profesionale, nu s-a impacientat şi a putut reacţiona, pentru evitarea pericolului, chiar într-o asemenea situaţie, în care era târâtă pe carosabil, de o maşină care rula cu viteză, împiedicând, astfel, producerea unui rezultat mult mai grav, care era de aşteptat, având în vedere modul de comitere a infracţiunii, nu suprimă din gravitatea conduitei infracţionale.

Însemnat a fost şi riscul ca persoana vătămată să fie lovită de vreun alt autovehicul care circula pe acel sector de drum, la momentul când şi-a dat drumul şi a căzut pe carosabil, pentru a evita să fie proiectată în acel stâlp.

Ca atare, din prisma consecinţelor care s-ar fi putut produce, fapta este şi mai gravă.”, au motivat judecătorii de la Curtea de Apel Cluj. 

Comentarii Facebook