Bihorul va avea regulament de construire în zona montană. Sunt interdicții privind parcelarea, aspectul și materialele permise

Bihorul este primul județ din România care nu mai permite haosul în zonele montane și va cere respectarea unor reguli privind aspectul și materialele folosite în construcții.

Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan, a prezentat joi, în conferinţă de presă, un regulament de construire pentru zona montană a judeţului, ce are scopul de a se crea un aspect unitar, care să respecte şi să prezerve tradiţia şi specificul local, relatează Agerpres.

”Există un ghid de arhitectură pentru încadrarea în specificul local în zona Crişana-munte elaborat de Ordinul Arhitecţilor din România, deci sunt studii pe acest temei. Există, de asemenea, o astfel de practică în ţări europene cu zone montane care s-au dezvoltat bine, cum ar fi nordul Italiei sau Austria, deci nu venim cu ceva foarte nou, dar trebuie să facem şi noi aceste lucruri”, a declarat Bolojan.

Potrivit acestuia, în ultimii ani, s-a construit haotic în zonele montane din Bihor, dezordonat, fără o direcţie clară, fără planuri de urbanism şi regulamente, cu densităţi de tip urban în zona montană şi fără a respecta forme apropiate de casele tradiţionale.

Pentru a limita acest fenomen, Consiliul Judeţean Bihor propune un regulament de construire, astfel încât noile construcţii să ducă la dezvoltarea turismului, fără distrugerea naturii şi a frumuseţii locale.

Regulamentul va introduce restricţii de ocupare a parcelelor şi reguli care ţin de aspectul construcţiei, de la acoperiş, faţade, până la materialele utilizate.

Conceptul general va prelua elemente din construcţiile tradiţionale din România, precum şi din arhitectura montană europeană, cu accent pe pante de acoperiş în două ape, elemente din lemn masiv la faţade şi interioare, zidării şi placări din piatră la nivelurile de intrare. În principiu, se vor folosi materiale naturale, locale. Construcţiile nu trebuie să domine peisajul, iar culorile folosite trebuie să fie în tonuri naturale şi derivate din cele ale peisajului local.

Bolojan a mai afirmat că vor urma consultări cu conducerea Parcului Natural Apuseni şi întâlniri cu primari din zona montană în următoarele două luni, în perioada de dezbatere publică a regulamentului, astfel încât, la final, în cursul lunii aprilie, să se adopte acest regulament.

În opinia preşedintelui CJ sunt câteva zone care vor fi prioritare, precum zona Padiş, zona Stâna de Vale – Barajul Leşu – Coada Lacului, zona Vârtop – Arieşeni, zona Roşia-Remetea, zona Defileului Crişului Repede, dar şi una cu un specific aparte, cum este comuna Şinteu, unde împreună cu primăria se va concepe un regulament care să conserve această zonă cu identitate slovacă.

Potrivit regulamentului propus de Direcţia Arhitectului-Şef din cadrul Consiliului Judeţean Bihor, funcţiunile preponderente în aceste zone sunt şi vor fi locuirea (locuinţe individuale, case de vacanţă), instituţii (salvamont, centre de informare turistică) şi servicii de turism (pensiuni, hoteluri, cabane), comerţ (spaţii comerciale, ateliere meşteşugăreşti), funcţiuni de agrement şi recreere.