Transilvania se numără printre cele mai generoase zone din România în atracții turistice culturale și istorice. Turiștii care ajung aici au ocazia să exploreze monumente medievale pline de povești fascinante.

Printre cele mai remarcabile se numără Castelul Bran, cunoscut și ca „Castelul lui Dracula,” un loc legendar care atrage mii de vizitatori anual. Castelul Corvinilor din Hunedoara, cu arhitectura sa gotică impresionantă, este o altă bijuterie a regiunii, oferind o incursiune în istoria nobililor transilvăneni.

De asemenea, Castelul Banffy din Bonțida, supranumit „Versailles-ul Transilvaniei,” este un alt punct de atracție, fiind locul unde tradiția se întâlnește cu arta contemporană. Castelele din Transilvania oferă o experiență de neuitat, transformând orice vizită într-o adevărată călătorie în timp.

Castelul Corvinilor

Castelul Corvinilor impresionează prin prezenţa sa, ce domină oraşul Hunedoara. Pentru cei atraşi de evul mediu, castelul reprezintă un monument singular în România şi printre cele mai atractive din spaţiul european. Castelul a fost ridicat în secolul al XV-lea de Iancu de Hunedoara pe locul unei vechi întărituri, pe o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlaști.

Construcția a cunoscut în timpul acestuia însemnate transformări, servind atât drept punct strategic întărit, cât și drept reședință feudală. În secolul XVII, principele Gabriel Bethlen, modifică în spiritul vremii, părți din castel, modificări dictate atât de necesitați civile, cât și militare. Se construiește pe latura estică, peste fundații mai vechi, un corp de clădire, denumit Palatul mare dinspre oraș, compus din două niveluri, respectiv camere de locuit și o sufragerie.

Cu trecerea anilor, diverșii stăpâni ai castelului i-au modificat înfățișarea, îmbogățindu-l cu turnuri, săli și camere de onoare. În secolul XIX au avut loc cele mai importante lucrări de restaurare ale Castelului Corvinilor. În prezent, castelul este restaurat și transformat în muzeu.

 Castelul Bran

Castelul Bran este unul dintre cele mai populare castele din România, vizitat atât de turiștii români, dar și de cei străini. Legenda lui Dracula face din castelul Bran unul dintre cele mai căutate obiective turistice de la noi din țară. 

Deși nu este foarte impresionant ca dimensiune, amplasarea sa, în vârful unei stânci, este spectaculoasă. Situat chiar la granița dintre Transilvania și Muntenia, Bran a fost construit între anii 1377 și 1382. În anul 1920, Consiliul Orășenesc Brașov a donat castelul reginei Maria a României, iar după 1948 clădirea a fost naționalizată și transformată în muzeu de istorie și artă feudală.

Castelul a fost deschis vizitelor publice începând cu 1956, fiind amenajat ca muzeu de istorie și artă feudală. În 1987 a intrat în restaurare, lucrare finalizată în linii mari în 1993, când castelul se redeschide ca muzeu și reintră în circuitul turistic.

Castelul Banffy din Bonțida, Cluj

Castelul Bánffy din Bonțida este mai mult decât o simplă clădire. Este un simbol al renașterii și al transilvănismului, adăpostind atât cultura contemporană, cât și meșteșugurile tradiționale. Monumentul, care aproape că a pierit în urma celui de-al Doilea Război Mondial și a comunismului, este restaurat și readus la viață de către o fundație.

Conform documentelor istorice, castelul a luat locul unui fost conac, reședință nobiliară ce a existat în jurul secolului al XIV-lea.

Regele Sigismund de Luxemburg donează familiei Bánffy, în anul 1387, domeniul pe care se află în prezent Castelul Bánffy. Dionisie Banffy începe construcția castelului în comuna Bonţida, localitate situată la aproximativ 30 km nord-est de Cluj-Napoca. Construcția a fost concepută să aibă forma literei ”L”, în primă fază fiind construită o cetate înconjurată de un sistem de fortificaţii, cu pereți puternici din piatră și uși sculptate în stil renascentist.

Turnul amplasat la intrarea în castel, avea un important rol de apărare. Alei simetrice, terase lungi, atmosfera aerisită, sunt lucrurile care completau parcul castelului, făcându-l să pară unic. Principalele clădiri ale palatului sunt dominate de elementele arhitectonice specifice stilului renascentist,  în secolul al XVIII-lea realizându-se extinderi  în stil baroc.

Reconstrucţia castelului, în stil baroc austriac, este iniţiată de Dionisie Bánffy al II-lea, începând cu anul 1745, dupa planurile arhitectului vienez Joseph Emanuel Fischer von Erlachc. Acesta dă o nouă formă palatului, asemenea literei U, prin crearea unor noi cladiri: manejul, grajdul, remiza și locuințele servitorilor. Parcul de agrement păstrează acelaşi stil baroc, fiind prevăzut cu alei simetrice, lacul din partea dreaptă a castelului de unde se poate admira latura romantică a castelului, statui, obeliscuri şi fântâni arteziene.

Următorul descendendent al familiei, József Bánffy, modifică aspectul domeniului prin demolarea turnului de la poartă și redefinirea formelor sobre baroce din parc, cu altele mai libere, romantice, specific englezești. Tot în timpul domniei lui József  se ridicată o nouă aripă a clădirii, iar din materialul rezultat din demolarea turnului se construiește o moară de apă, pusă la dispoziția sătenilor.

În anul 1944 castelul este folosit ca spital militar, urmând ca la sfârșitul celui de-al doilea război mondial să fie în mare măsură avariat prin vandalizare şi incendiere de către trupele germane aflate în retragere. După anul 1950, una din aripile castelului devine sediul Cooperativei Agricole de Producţie Bonţida.

Domeniul familiei Bánffy nu se limita doar la Castelul din Bonțida, ci se întindea și pe raza localității Răscruci, localitate situată în aceeași comună. Castelul Bánffy din Răscruci a fost construit în secolul al XVIII-lea, în stil neoclasic eclectic, reședința fiind înconjurată de unul dintre cele mai frumoase parcuri ale domeniilor familiei Bánffy. Palatul aparținea domeniului de la Bonţida și era folosit ca reşedinţă de vară de către familia Bánffy, cele două reședințe fiind legate printr-o alee de plopi.

În prezent Castelul Bánffy din Bonțida se află în administrarea Fundaţiei Transylvania Trust care are ca scop restaurarea şi valorificarea potenţialului domeniului de la Bonţida.