„Servus”, salutul simpatic, specific Ardealului, este utilizat mai ales între prieteni sau persoane cunoscute. Cuvântul își regăsește rădăcinile într-o tradiție culturală și lingvistică antică, care astăzi însă reflectă atmosfera relaxată și prietenoasă a zonei.

Dacă asiști la momentul întâlnirii între transilvăneni vei observa că Servus – acel salut informal, cu o notă de intimitate – este încă una dintre cele mai des folosite formule de salut la Cluj și în mare parte a Transilvaniei.

„Această formulă ar proveni din salutul antic din lumea romană - ego sum servus tuus (sunt servul/ servitorul tău, sunt la dispoziția ta), redescoperit și folosit de nobilimea și cărturarii germani în perioada Renașterii, din secolele 16 – 17. Și în prezent este folosit în unele regiuni ale Germaniei (Renania- Palatinat, Bavaria, Baden-Württemberg,) și în zona fostului Imperiului habsburgic.

Vorbitorii de limba maghiară folosesc formele de szervusz, szia, szervusztok și sziasztok (ultimele două atunci sunt implicate mai multe persoane). Românii ardeleni au preluat și folosesc alături de servus și varianta de servustoc (la fel, când sunt implicate mai multe persoane). 

Servus nu este doar o formulă de salut, este de asemenea și o formulă folosită atunci când se toastează, se urează închinând sau ciocnind un pahar de băutură. Mai mult este privită că un semn al apartenenței la un spațiu comun cu aceleași tradiții și obiceiuri, este o formulă de identificare”, transmit cei de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.