Colegiile de elită din țară își vor putea organiza propriul examen de admitere în clasa a IX-a dacă noua lege a educației va trece în forma propusă de Ministerul Educației, în care se precizează că toate colegiile din România au dreptul să își organizeze propriul examen de admitere în învățământul liceeal.  Astfel, Ministerul Educatiei doreste sa schimbe un sistem echitabil si greu coruptibil care exista in prezent, si care presupune admiterea la liceu pe baza unui concurs national Evaluarea Nationala- examen la romana si matematica), cu un sistem usor coruptibil, in care 90% din locurile de la Colegiile Nationale sa nu se mai ocupe prin examenul national existent in prezent, ci prin examene organizate de fiecare colegiu in parte. Astfel, elevii nu ar mai da toti acelasi concurs, ci examene diferite. Mai mult, nu vor mai putea opta pentru liceul la care au medie de intrare obtinuta in urma concursului, ci, daca nu vor prinde unul din locurile de la colegiul la care concureaza, vor trebui sa se bata pe cele 10% dintre locurile care vor ramane libere pentru Evaluarea Nationala.

De aceasta schimbare, singurii care ar putea beneficia sunt profesorii din colegiile care organizeaza examen de admitere, intrucat acestia vor fi foarte cautati pentru meditatii. De asemenea, posibilitatea aflarii subiectelor, va fi mult mai usoara. Tocmai din acest motiv, majoritatea directorilor de colegii s-au exprimat foarte ferm pentru adoptarea acestui sistem de admitere, desi asta nu inseamna ca vor avea elevi mai buni. Si in prezent, cei mai buni elevi, obtin la evaluarea nationala cele mai mari medii si aleg tot cele mai bune licee din oras. Interesele colegiilor sunt asadar de alta natura, nu acelea de a avea cei mai buni elevi.

Exista, insa, si exceptii: directori care au pus inaintea intereselor meschine ale unui colegiu, interesul elevilor.

Directoarea unui colegiu din municipiul Bistrița, Monica Halaszi, și-a expus părerea despre această posibilă schimbare discutată aprins, atât de profesori cât și de părinți. Profesoara de Limba și șiteratura româna a discutat și despre alte probleme cauzate de schimbările pe care noua lege a educației le-ar putea aduce în sistemul educațional din România.

„Nu văd sensul organizării unui examen separat de admitere, care ar naște suspiciuni legate de corectitudine”. Există Evaluarea Națională care a înlăturat orice fel de suspiciuni

„Eu cred că e o falsă problemă cea pusă în discuție de Alianța Colegiilor Centenare pentru că elevii cei mai buni aleg fie Colegiul Național `Andrei Mureșanu`, ca să fiu politicoasă, fie Colegiul Național `Liviu Rebreanu`. Într-un oraș ca Bistrița, într-un județ mic, aceasta este o falsă problemă. În momentul repartiției computerizate, cei mai buni elevi aleg să meargă la anumite clase de la cele două colegii. Nu văd sensul organizării unui examen de admitere”, declară directoarea colegiului bistrițean.

„O admitere nu face decât să adâncească diferențele, ar putea genera etichetări”

„Pe de altă parte, o admitere nu face decât să adâncească diferențele, ar putea genera etichetări. Gândiți-vă cum ar fi văzuți copiii dintr-o clasă selectată prin concurs de admitere de profesori și de ceilalți elevi: `Ei sunt elita și noi ce suntem? Cei care nu au reușit să intre prin concurs de admitere?` (…) Să nu mai vorbesc despre suspiciunile care ar putea apărea, suspiciuni care au dispărut în ultima vreme tocmai datorită faptului că, la Evaluarea Națională, corectarea lucrărilor nu se face în județ, iar repartiția se face computerizat. Mi se pare că nu ne permitem, noi, în România, un astfel de experiment”, a mai adăugat profesoara de Limba și literatura română.

Citește și: Mai multe organizații din Educație cer eliminarea examenului de admitere la colegii din proiectul Legii învățământului preuniversitar

Ea a menționat că, în afară de acest aspect, o îngrijorează și faptul că, în proiectul de lege, nu există un articol dedicat evaluării de la finalul clasei a VIII-a.

„Am văzut că sunt punctate foarte bine niște evaluări: de la finalul grupei mari, de la finalul clasei pregătitoare, de la finalul clasei întâi. Toate se concretizează printr-un raport descriptiv. Apoi sunt evaluările obligatorii de la finalul clasei a II-a, a IV-a și a VI-a și aici ne oprim cu evaluările. Cea de la finalul clasei a VIII-a nu apare distinct într-un articol, ci se pulverizează referirile la ea în articolele care concentrează pe admitere. Evaluarea de la finalul clasei a VIII-a are, în primul rând, valoare de certificare a competențelor dezvoltate în cei 8 plus 1 ani de învățământ primar și gimnazial și oferă sistemului o imagine de ansamblu asupra a ceea ce s-a reușit să se dezvolte la nivel de competențe la generația X. Mai sunt lucruri de îmbunătățit la evaluarea de clasa a VIII-a, dar cel puțin acesta este scopul: de a certifica ceva, ori noi certificăm nivelul de competențe de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, nu mai certificăm nivelul de competențe la finalul clasei a VIII-a și nu mai avem o imagine asupra ceea ce se întâmplă cu elevul după clasa a VI-a”, susține Monica Halaszi.

„O consider o problemă la nivelul sistemului de învățământ”

„Sigur că Evaluarea Națională nu dispare, ci are ca scop doar participarea la repartiția computerizată. Din categoria elevilor care susțin Evaluarea Națională vor lipsi însă cei care și-au câștigat locul în colegii și cei care sunt olimpici. Legea prevede că cei care au obținut locurile 1 și 2 la olimpiade- din câte îmi amintesc – nu mai susțin Evaluarea Națională, ceea ce nu cred că e bine pentru că atunci sistemul nu mai are o imagine clară asupra competențelor care s-au dezvoltat. Eu o consider o problemă la nivelul sistemului de învățământ”, a mai spus ea.

O altă problemă în sistemul educațional din România: metoda de notare

„Eu aș fi dorit ca sistemul de notare în România să meargă mai degrabă spre cel german, cu note până la 5 pentru că mi se pare nedrept și nefiresc să ai patru note – 1, 2, 3 și 4 – care să demonstreze că elevul nu a reușit să își structureze o competență. Mi s-ar părea firesc să ai o singură notă care să fie corespunzătoare calificativului insuficient. De ce aș fi așteptat o reformă la sistemul de notare? Pentru că ar permite o și mai clară formulare a standardelor de performanță. Altfel trebuie să faci standarde pentru nouă niveluri. E mai ușor să construiești standarde pentru 5 niveluri”, a adăugat Monica Halaszi.

De curând, ministrul Educației a declarat că notarea competențelor la  disciplinele artistice (muzică, desen) și sportive se va face diferit în anul școlar care urmează. Copiii vor primi calificative în loc de note, cum a fost până în prezent. Directoarea din Bistrița se declară nemulțumită și de această alegere a Ministerului Educației. 

Citește și: Elevii nu vor mai primi note la sport, muzică și desen, pentru că oricum toți iau zece

„Ceea ce mă sperie foarte mult este acea propunere de a se folosi calificative de genul admis, respins la disciplinele artistice și educație fizică și sport și asta pentru că un admis înseamnă nivelul suficient. Dacă mi s-ar cere să fac doar ceva, aș putea să nu mai depun atât efort fiindcă adm,isul înseamnă un nivel minim. Cred că asta se va întâmpla și în școală. Elevii vor ști că sunt admiși la anumite discipline și încă nu au suficientă înțelepciune să înțeleagă că și artele plastice, și educația muzicală sunt importante în viață. În ce privește educația fizică și sportul, cu atât mai mult mă sperie că vor lipsi notele pentru că deja suntem o țară cu destui copii cu probleme de nutriție care se încadrează în categoria obezilor, iar faptul că nu mai sunt note și nu trebuie să mai depună efort la orele de educație fizică și sport cred că se va vedea în timp”, declară profesoara. 

Citește și: Un profesor de Sport din Turda trage un semnal de alarmă: „Mesajul acesta pune în pericol viața și sănătatea copiilor”

Despre modul în care este regândit examenul de Bacalaureat: „Sunt câteva probleme false în proiectul de lege”

Pe lângă duiumul de nereguli în ceea ce privește admiterea la liceu, metoda precară de notare a copiilor și diminuarea importanței materiilor artistice și sportive, Monica Halaszi spune că o altă problemă, poate mai „gravă” decât celelalte, este modul în care este regândit examenul de Bacalaureat.

„Disciplinile din specialitatea pentru care au optat copiii în clasa a IX-a au statut de discipline facultative ca să nu mai spun de faptul că Limba și literatura română lipsește din seria disciplinelor obligatorii. Sper că se revine asupra acestei decizii. Problema gramaticii este o altă falsă problemă pentru că eu nu cred în nevoia de a mai face gramatică de dragul gramaticii în liceu. Cred că gramatica s-a studiat la nivel suficient de înalt în gimnaziu, iar în liceu, ceea ce ar trebui să se facă, ar fi doar o gramatică normativă, ceea ce se și făcea în fond fiindcă disciplina se numește Limba și literatura română și, pe lângă orele de literatură, profesorii predau și ore de limbă aplicată”, spune profesoara. 

Citește și: Admiterea la liceu şi examenul de BAC suferă mari modificări! Cîmpeanu anunță 5 propuneri de „îmbunătăţire” a Legii educaţiei

„Nu trebuie să știi care este subiectiva și predicativa ca să poți fi un bun vorbitor de limba română și mă gândesc la ce eforturi vor fi supuși elevii din liceele tehnologice care vor trebui să învețe gramatica descriptivă dacă se dorește gramatică pentru că aruncarea cuvântului gramatică în spațiul public, atunci când vine vorba de Bac, spre asta mă duce cu gândul: studiul gramaticii pure. Noi vorbim de abordarea integrată a disciplinei, adică literatură, limbă și comunicare și gramatica nu a fost niciodată scoasă din programa de liceu. Sunt câteva probleme false în proiectul de lege, dar eu sper ca semnalele care au venit fie din partea asociațiilor profesionale, fie a universitarilor să fie luate în considerare”, a mai explicat directoarea Colegiului Național „Liviu Rebreanu” Bistrița, Monica Halaszi, pentru TimpOnline.ro.