Statuile ciudate ale României apar constant, oamenii se declară nemulțumiți, dar autoritățile se fac că plouă. De câteva zile a apărut o statuie controversată la Iași, pe care oamenii au luat-o în șuturi, la propriu. 

Mulți uită că e plină țara de astfel de statui. Editorialistul Voicu Ienci a trecut câteva în revistă, de la Avram Iancu ”înfipt într-un par” la Cluj, la împăratul Traian dezbrăcat la București.

Ca să fie clar, Clujul are nevoie de o statuie cu Avram Iancu și cu alte figuri emblematice pentru istoria Transilvaniei, dar unele de bun gust, care să facă cinste unui oraș universitar, unde există destui artiști care să se pună la treabă.

”Eu zic sa nu va mai mirati de gestul iesenilor, care au luat la picioare in cur grozavia aparuta peste noapte, la loc de cinste in urbea lor natala.

Tara asta s-a umplut de "geniale" reprezentari "filosofice si artistice", care adauga spatiului public in care sunt expuse tente dintr-o larga paleta, de la hilar la repulsia dramatica a filmului horror prost, de mana a doua.

Avem Avram Iancu in varf de par sau dansand belly dance, avem Traian in curu' gol, purtand cateaua in rigor mortis pe treptele Muzeului National de Istorie, avem popice la Cluj, langa Rhedei Caffe sau o teapa cu un somoiog de pe miriste infipt in varf la Bucuresti, o avem pe Monica Lovinescu si Virgil Ierunca, carora le canta ciorile de pe antena, sau pe Lenin cu n-spe capete.

Bineinteles, libertatea artistica si de exprimare trebuie sa fie si sa ramana mereu o valoare sociala. Bineinteles, au si statuile astea o idee a autorului la baza -buna sau rea, dupa cum ii este firea si mintea celui care le-a creat.

Problema este ca, raportat la maniera de expresie a operei, de multe ori spatiul public se confunda cu spatiul privat de expunere. De aici porneste diavolul impielitat o serie intreaga de situatii si reactii, care mai absurde, care mai hilare.

Intr-o galerie, un spatiu cu acces controlat si optional, mergi daca vrei si daca iti face placere. Printr-o piata, pe spatiul public, circuli nu numai la plimbare si meditatie, ci si de nevoie, manat de imprejurari concrete.

In felul asta, spatiul tau vizual este atacat si starea ta sufleteasca afectata de imagini, ganduri, trairi pentru care nu ti-ai dat vreun consimtamant, care iti sunt impuse de nu stiu ce juriu sau comisie de urbanism excentrica.

Pe spatiul public, langa "opera", nu sta autorul sau un angajat al primariei sa explice trecatorului grabit adevarata semnificatie si idee a grozaviei monumentale rezultate si amplasate la vedere. Oamenii vad si interpreteaza simplu, in logica elementara si apropiata, isi regleaza sentimentele si reactiile dupa ceea ce este aparent si evident, nu dupa ce a vrut sa spuna autorul.

Un monument in spatiul public cred ca, inainte de toate, trebuie sa fie suficient de explicit, ca oamenii cu capacitati intelectuale medii sa inteleaga despre ce e vorba, sa poarte fara echivoc acele elemente care sa permita tuturor identificarea ideii de la care s-a pornit.

Mai mult, monumentul in cauza trebuie sa se integreze in peisajul si atmosfera locului, nu sa il sugrume, sa ii rupa armonia sau sa il ridiculizeze.

Altfel, oamenii reactioneaza firesc, concret si corect, ca la Iasi …”, a scris editorialistul Apuseni Info, Voicu Ienci, un influencer cunoscut din Hunedoara.