”Târgul de fete” de la Muntele Găina este și acum un eveniment extrem de popular, dar în trecut era mai mare ca multe festivaluri. 

În urmă cu aproape 60 de ani, ”Târgul de Fete” aduna pe platoul de munte peste 100.000 de persoane, unii spun că au fost chiar 150.000 de oameni. În 1963, mulţimea a urcat pe platoul aflat la aproape 1.500 de metri altitudine pentru a vedea un spectacol eveniment, la care au participat toate vedetele muzicii populare româneşti, precum şi celebrul ansamblu Ciocârlia. A fost, probabil, cel mai mare spectacol în aer liber ţinut vreodată în România.

Așa se face că unele voci au estimat că la eveniment au participat chiar și 150.000 de persoane. Câteva fotografii elocvente au rămas în istorie pentru a arăta grandoarea spectacolului. A fost prezentă şi o echipă a unei televiziuni din Polonia care a realizat un reportaj.

Au cântat Benone Sinulescu, Irina Loghin, Maria Butaciu, Maria Ciobanu, Dumitru Constantin, Maria Păunescu, Ilie Udilă, Aurelia Fătu Răduţu, Ion Cristoreanu, Ion Oprea şi Angela Moldovan. Alături de acestea au fost formaţii artistice din cele trei regiuni învecinate: Hunedoara, Crişana şi Cluj.

Ar fi fost prezent şi liderul comunist al României din acea vreme, Gheorghe Gheorghiu Dej, care ar fi ajuns pe munte cu un elicopter. Au mai evoluat şi formaţii din Câmpeni, Abrud, Alba Iulia, Aiud, oraşe care în 1968 aveau să fie incluse în nou-înfiinţatul judeţ Alba, în urma reorganizării administrative-teritoriale a României. Nu au lipsit nici celebrele tulnicărese din Avram Iancu, care aveau să deschidă marele spectacol folcloric.

Irina Loghin a fost impresionată de sunetul tulnicelor. ”Mi-a plăcut foarte mult la Târgul de Fete de pe Muntele Găina: nu am văzut muntele, ci muntele de oameni. Am ţinut atunci să merg neapărat pe jos, deşi ni se pusese la dispoziţie un autocar. Eram împreună cu Maria Ciobanu, cu Benone Sinulescu, cu Maria Butaciu. Fetele veneau acolo de pe toate plaiurile să-şi găsească perechea în viaţă. Am dat atunci un spectacol cu Ansamblul ”Ciocârlia”. Era în 1963. Erau venite vreo douăzeci de tulnicărese. Prima oară parcă m-a speriat sunetul şi am tresărit auzindu-l. Avea ceva dramatic, sfâşietor, ca o chemare din rărunchii lumii”, a spus, ulterior, Irina Loghin, în cartea acesteia, ”Viaţa mea este un cântec”.

Artista mai susţinea că i-a plăcut tot mai mult să îl audă, să-i înţeleagă locul lângă alte instrumente, să simtă „muzicalitatea aceea baritonală care topeşte în ea stihiile lumii şi glasul unui inorog din vechime”. ”M-a izbit asemănarea acestui instrument cu un corn lung de tot ce împodobeşte licorna, animalul acela ca un cal alb din basme, cu un corn lung în mijlocul frunţii. Apare în picturi, în tapiserii creştine celebre care o reprezintă pe Sfânta Fecioară. Este extraordinar să vezi la Târgul de Fete de pe Muntele Găina acel şir de tulnice din care cântă tulnicăresele din Abrud…”, a mai spus Irina Loghin

Un reportaj pe larg despre ediția din 25 iulie 1963 a apărut în revista Albina. ”Pe vârf se vedea o mulţime uriaşă de oameni aşezată pe căciula Găinei, iar alţii care aveau dimensiuni de furnică – urcau în şiraguri – către aceeaşi mulţime. Din când în când, treceau călări, localnici, însoţind călăreţi de ocazie, veniţi mai de departe, cu alte mijloace, decât cele de care se foloseau acuma. Când am ajuns sus, sus de tot, la 1486 metri, amfiteatrul natural din faţa scenei improvizate, mai la vale, era ocupat „până la ultimul loc”. Era o mare colorată, într-un decor de munţi de neînchipuit, dacă nu l-ai văzut. (…) În acest decor fantastic de înălţimi şi culoare, de soare şi lumină, va începe, la ceasurile nouă, spectacolul dat de formaţiile artistice venite aici din trei regiuni învecinate: Hunedoara, Crişana şi Cluj”, scria autorul articolului, Constantin Prisnea.

Acesta a descris și una dintre legendele Muntelui Găina. ”Baci Dumitru îmi spunea că pe vremea când moţii mai lucrau în „băile” munţilor Bihariei, o găină de aur ieşea din băi şi se aşeza într-un cuib cu ouă de aur pe care şi-l făcuse pe vârful muntelui. Cei din Vidra (azi Avram Iancu) au încercat în mai multe rânduri s-o prindă, zadarnic! Găina a fugit spre minele de aur de la Roşia. De atunci nu s-a mai găsit aur la băile de aici. Moţii au încetat de a mai căta aur în aceste băi, încredinţaţi că găina de aur din poveste a dus aurul cu dânsa în părţile în care a zburat”, se preciza în articolul din Albina.

Benone Sinulescu a fost scos din mulțime cu o maşină ca să nu fie ”strivit”.

”Pregătisem trei cântece dar a fost imposibil să pot pleca din scenă doar după acestea. Am cântat ca la o nuntă, tot ce am ştiut şi am putut. (…) La Ciocârlia am cunoscut marele meu succes, a fost marea mea afirmare, am cântat în faţa a peste o sută de mii de spectatori, pe Muntele Găina. Toată lumea aştepta să vină Benone Sinulescu şi Gheorghe Gheorghiu-Dej. Am cântat enorm la acel spectacol, deşi am făcut repetiţii doar pentru câteva cântece. Noi eram în vale, pe scenă, iar publicul era pe sus, pe munte. După ce am fost bisat de nenumărate ori, au plecat «munţii» la vale. Ca să nu ne omoare, să nu se strivească, am luat o maşină şi ne-am dus pe coastă. Mă ridicam şi-i făceam publicului cu mâna”, susţinea marele artist român.

”Cât despre «târg de fete», nimeni nu-şi aminteşte să se fi vândut şi cumpărat mândrele de la târgul de pe munte. Că s-au cunoscut feciorii şi fetele de pe Crişuri şi din Ţara Moţilor asta, da. Că s-au vândut cojoace, oale, băutură şi alte lucruri şi asta e sigur. Dar nici acestea nu le mai cumpărăm astăzi ca altădată. Noi ne cumpărăm toate cele de la Magazinul Universal, din comună. Târgul a rămas ca o tradiţie, un loc de petrecere şi de veselie”, se mai susţinea în articolul din săptămânalul de cultură.

sursa: adevarul.ro, albina