Comoara minerală ascunsă a Clujului, o minune geologică cu un peisaj ca de pe altă planetă: „Parcă e un munte de marmură!” FOTO
Comoara minerală ascunsă a Clujului. Descoperă la doar 40 km de oraș minunea geologică cu un peisaj ca de pe altă planetă, făcut parcă din marmură: „Gipsurile de la Leghia”
La doar o oră de Cluj-Napoca, între dealurile împădurite ale comunei Aghireșu, județul Cluj, se ascunde o comoară geologică mai puțin cunoscută, dar cu adevărat spectaculoasă: rezervația naturală „Gipsurile de la Leghia.”
După o călătorie de 40 km pe drumuri de țară și prin peisaje rurale liniștite, vei ajunge la intrarea în rezervație, îți vei lăsa mașina și o iei la pas, pe un drumul îngust care te va duce spre o scenă aproape ireală.
Spectacolul rar al gipsului și alabastrului, sub razele soarelui
Când vei ajunge la față locului, vei fi întâmpinat de culorile fascinante ale depozitelor de gips și alabastru, două minerale nobile, care aduc aminte de marmură, dar cu o delicatețe aparte. Straturile de gips, modelate de natură în decursul a mii de ani, strălucesc în lumina apusului, dezvăluindu-și paleta de nuanțe verzi-gălbui-albăstrui.
În liniștea care domnește prin locurile ăstea, vei simți că fircare fiecare colț al acestui loc „povestește” despre istoria geologică a zonei. Rezervația naturală se întinde pe o suprafață de 1 hectar în partea de nord-vest a județului Cluj, pe teritoriul comunei Aghireșu, într-un deal din apropierea satului Leghia. Această zonă a fost declarată rezervație naturală de tip geologic în 1994 și arie protejată în 2000. Până la obținerea statutului de arie protejată, în zonă se exploata alabastrul, o varietate microcristalină a mineralului gips, caracterizată prin vinișoare subțiri multicolore. Alabastrul, care poate fi translucid și de diverse culori (alb, cenușiu sau, foarte rar, negru), a fost utilizat pentru realizarea unor obiecte decorative în satele Dumbrava și Căpușu Mare, precum vaze, scrumiere și călimări.
Istoria unei regiuni minerale – o poveste pe care trebuie să o descoperi
Istoria gipsurilor de la Leghia este la fel de fascinantă ca și aspectul lor. Exploatarea acestei resurse a început încă din secolul al XIX-lea, când comuna Aghireșu s-a dezvoltat prin industria de carieră. În 1880, o mică fabrică locală procesa gipsul extras aici, ajungând până în 1900 la o producție semnificativă. Piesele de alabastru extrase aici au fost folosite pentru obiecte decorative și piese de birou – dovadă a rafinamentului acestui material deosebit.
Gipsurile de la Leghia – o atracție care merită descoperită în tihnă
Excursia o să vă placă foarte mult dacă sunteți pasionați de natură și drumeții, mai ales dacă reușiți să ajungeți dimineața devreme sau seara, când lumina scoate în evidență nuanțele unice ale acestor minerale deosebite. Zona este ideală pentru observarea faunei locale – de la căprioare care apar ici-colo până la numeroase specii de păsări precum mierle, pițigoi și gaițe, care completează atmosfera de liniște.
Gipsurile de la Leghia au tot ce le trebuie pentru a deveni una din destinații voastre preferate de drumeție de o zi: istorie bogată, un peisaj natural unic și potențialul de a transforma Aghireșu într-un centru de interes pentru iubitorii de geologie și fotografie.
4 Comentarii
nu mergeti, ca nu merita. e o fosta cariera, umbla caini pe acolo, nimic special de vazut
@pop: Da, dar câinii sunt cu covrigi (de Buzău) în coadă și merită vizitați.
paat ca sunteti semianalfabeti si nu stiti sa scrieti un articol, va repetati cu vrazele de parca de n ori, pana la urma omul renunta la articol....
@andi: Tu nu esti semi, tu esti de-a dreptul ana.lfabet. Da' nu-i niciun bai, pentru echilibrul ecologic trebuie sa existe si avortoni ca si tine pe planeta asta !