Mai multe capre negre au fost fotografiate în pădurile Parcului Natural Apuseni și prezentate apoi de administrația parcului. Pădurile din Parcul Natural Apuseni oferă un habitat sănătos pentru numeroase specii, asigurând condițiile de hrană, liniște și adăpost pentru fauna bogată din parc, spun specialiștii Regiei Naționale a Pădurilor care au reușit să fotografieze grațioasele animale.

Despre capra neagră se spune că este cel mai vechi mamifer din România, trăind pe aceste meleaguri încă din antichitate. Din păcate însă, în prezent, capra neagră este un animal pe cale de dispariție. Capra neagră se distinge prin agilitate, putând face salturi de până la 2 m înălțime și 6 m lungime. Chiar și pe stânci abrupte, poate atinge o viteză de 50 km/oră. La nevoie poate înota, dar traversarea lacurilor alpine o epuizează. Printre dușmanii caprelor negre se numără urșii, lupii, rîsii și acvilele de munte, dar numărul exemplarelor nu este periclitat de prădători.

Capra-neagră trăieşte singuratică sau în grupuri conduse de un ţap ori de o capră bătrână, cu multă experienţă. Înzestrată cu un auz foarte fin şi cu o agerime deosebită, simte de departe apropierea primejdiei. Când vreun pericol ameninţă cârdul, caprele se aşază în şir indian şi pornesc în goană pe urmele caprei conducătoare.

Hrana lor constă din măceșe alpine, muguri și vlăstari de foioase sau conifere, frunze de plante diferite, iarna caprele consumă mușchi sau licheni. Pe timpul verii, capra se hrănește cu plante și flori, iar iarna mănâncă licheni, mușchi și lăstari tineri de pin. Ea poate rezista și două săptămâni fără hrană în perioada în care zăpada este prea mare pentru a găsi hrană.