Când vremea, și mai ales starea de spirit te invită să cutreieri tărâmuri noi, tu încotro te îndrepți? La doar două ore de Cluj, în județul Sibiu, se ascunde un adevărat „diamant” turistic al Ardealului. Muzeul în aer liber ASTRA este locul în care au fost salvate cele mai frumoase amintiri din copilăria celor care nu mai au nici bunici și nici casa acestora de la ţară.

Muzeul ASTRA este aşezat într-un adevărat paradis, în rezervaţia naturală „Dumbrava Sibiului". Obosiți de agitația urbană din marile orașe transilvănene, turiștii care vin aici se bucură de un refugiu, în mijlocul naturii. Vegetaţia luxuriantă îi ajută pe oameni să respire aer curat, dar şi să ignore pentru câteva ore agitaţia obişnuită a oraşului. 

Complexul Naţional Muzeal ASTRA nu este doar „gazda” aleilor generoase, pe care turiștii se pot bucura de plimbări infinite. Cei care ajung aici au ocazia să se bucure și de compania „locuitorilor” săi secreți, blănoșii care locuiesc în pădurea de basm. Voit sau din întâmplare, pisicile din Sibiu contribuie la imaginea turistică a orașului. 

La Muzeul Astra întâlnim mai multe pisicuțe. Pe lângă faptul că atrag turiștii, felinele ajută și la prinderea rozătoarelor. Ne-am bucurat să le vedem lenevind la soare sau privind oamenii cum trec agale.

Povestea Muzeului ASTRA începe în urmă cu mai bine de un secol, odată cu primele manifestări ale unui vis al românilor din Transilvania de a organiza la Sibiu, sub egida Asociaţiunii pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, o colecţie etnografică. Aceasta avea rolul de a pune în valoare cele mai reprezentative mărturii despre specificul românesc, despre ceea ce ne diferenţia în comparaţie cu alte popoare, lucruri şi fenomene care puteau explica tuturor cine suntem.

„Productele” măiestriei românilor trebuia să reprezinte dovada creativităţii tehnice şi ale hărniciei acestui neam. Prima expoziţie a Muzeului Asociaţiunii, instituţie de la care provine numele ASTRA, a avut loc în anul 1905.

„Treci podul, peste luncă sunt pivele,

înălbitoarele de haine și de suflete,

ițele se încurcă mai sus,

către pădure

dincolo de care, neobosită,

roata se tot învârte,

lutul prinde trup nou,

în farfurii și urcioare,

acolo caută semnele”, se arată pe peretele ASTRA Poetic Escape Bridge. Așadar, traseul de poveste este un loc în care sunt încurajate nu doar plimbările, ci și demersurile artistice. La Poetic Escape Bridge, vizitatorii muzeului se lasă seduși de versurile și picturile expuse. De altfel, ce ar putea completa mai mult tabloul idilic al zonei, un tărâm pitoresc al frumuseții?

O simplă plimbare prin cele 96 de hectare ale Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA le prezintă vizitatorilor o imagine a vieţii rurale de pe întreg cuprinsul ţării noastre, manifestată material în peste 400 de case, anexe gospodăreşti şi instalaţii tehnice. Un bilet pentru adulți costă 35 de lei, iar pentru copiii sub 6 ani intrarea este gratuită. 

De ce să vizitezi Muzeul ASTRA

• Gospodăria lipovenească din Mahmudia, judeţul Tulcea, reconstituie fidel viaţa de pescar din Delta Dunării, atât prin amplasamentul ei în apropierea lacului din Dumbrava Sibiului, cât şi prin obiectele piscicole expuse.
• Gospodăria pastorală din Poiana Sibiului este o locuinţă tipică vechilor ciobani înstăriţi ai Mărginimii Sibiului şi poate fi recunoscută uşor, fiind zugrăvită într-un albastru intens, denumit local mândră mărie.
• În gospodăria funcţională de viticultor sas din Şeica Mică, judeţul Sibiu, vizitatorii sunt invitaţi să cunoască îndeaproape obiectele expuse, să se încălzească la gura sobei şi să ia parte la diverse ateliere.
• Moara de vânt din Curcani, judeţul Constanţa, nu este doar singura moară cu pânze expusă în muzeu, ci şi ultimul exemplar de acest tip care a supravieţuit în România până în zilele noastre.
• Biserica din Dretea, judeţul Cluj, este cel mai vechi monument al muzeului, datând din anul 1672, cu o pictură extrem de bine conservată şi de o însemnată valoare artistică şi utilitară.
• Gospodăria de preot din Stăneşti, judeţul Alba, are, conform tradiţiei orale din zonă, o valoare memorială deosebită – se spune că aici a învăţat două clase primare Avram Iancu.
• Casa de viticultor din Vlădeşti, judeţul Vâlcea, atrage atenţia prin foişorul său şi soclul înalt din piatră, fiind foarte asemănătoare, aşa cum au remarcat vizitatorii, cu casa ilustrată pe bancnota de 10 lei.
• Cele două gospodării din satul gorjean Găleşoaia, astăzi depopulat, sunt reprezentative pentru evoluţia tipologică a caselor din zonă după împroprietărirea ţăranilor în urma primului război mondial.
• Etno Tehno Parc este o zonă destinată copiilor, cu machete funcţionale ale unor instalaţii tehnice din muzeu, loc de joacă şi o şcoală din Ticera, judeţul Hunedoara, unde aceştia pot lua parte la ateliere interactive.
• La Târgul de ţară, vizitatorii sunt invitaţi să cunoască producători locali şi să participe la ateliere care cuprind, pe lângă preparatele tradiţionale, şi alte segmente de cultură şi civilizaţie populară.