Istanbulul este orașul ideal pentru o escapadă de câteva zile, având tot ceea ce și-ar putea dori un călător. Eu am fost în Istanbul la începutul lunii iunie, vremea a fost ideală, iar amintirile sunt nenumărate.

Călătoria spre Istanbul alături de Turkish Airlines este un deliciu. Oamenii sunt extrem de calzi și te fac să te simți foarte bine la bordul aeronavei. Nu degeaba au câștigat 6 ani la rând titlul de ”Cea mai buna companie aeriena din Europa”. Acest lucru va trebui să îl descoperiți, însă, singuri, când veți bifa pe lista de excursii și Istanbulul.

Orașul de pe Bosfor te izbește încă de la început cu forța pe care o emană. Aeroportul este impresionat, având zeci de milioane de pasageri anual, dar, cu toate acestea, turcii nu sunt mulțumiți. Astfel că s-au pus pe treabă și în patru ani au construit altul, care va fi inaugurat în toamnă și va fi cel mai mare aeroport din lume. Acest lucru vorbește încă o dată despre puterea economiei turcești.

Obiectivele de vizitat în Istanbul sunt atât de multe încât trebuie să vă faceți un plan clar sau să apelați la un ghid profesionist, în cazul în care grupul este mai mare. Grupul de jurnaliști din care am făcut și eu parte a avut la dispoziție 2 zile pline pentru a vedea cât de mult se poate din oraș. Și au fost chiar două zile încărcate, dar în care am reușit să capturăm o fărâmă din farmecul orașului. Am vizitat moscheele arhicunoscute, Bazilica Cisterna, un loc care te lasă cu gura căscată și care este musai de trecut în lista cu obiective, am avut șansa de a traversa zona economică a orașului și de a bate la pas un cartier din partea asiatică a Istanbulului.

Ghidul nostru a fost Selma, o tătăroaică plecată din România de circa 30 de ani și care s-a specializat în ghidaj. O ajută și faptul că vorbește mai multe limbi de circulație internațională și are și o personalitate extrem de plăcută. Ea este solicitată de fiecare dată când sunt vizite oficiale importante din România, pentru a prezenta orașul, așa că am căzut pe mâini bune. Ne-am mișcat foarte bine prin oraș și pentru că erau zile libere și am avut la dispoziție un microbuz. 

Așadar, excursia a început cu o surpriză de proporții. Gazdele noastre, Turkish Airlines, ne-au cazat la Hotelul Pera Palace. Locul este un adevărat muzeu. Hotelul a fost construit în 1892 cu scopul de a găzdui pasagerii care călătoreau cu trenul de lux Orient Express, fiind deținut chiar de proprietarii ”Trenului trenurilor”. Așa se face că în hotel au fost găzduiți de-a lungul vremii regi și regine, prinți, scriitori și actori celebri. La ultimul etaj sunt și câteva camere tematice, unde au locuit Agatha Christie, Greta Garbo, Ernest Hemingway sau părintele Turciei moderne, Mustafa Kemal Ataturk, încăperile ocupate de acesta fiind acum transformate în muzeu, dar celelalte pot fi închiriate de nostalgici.

Hotelul Pera Palace este atât de cunoscut încât zilnic vin sute de turiști pentru a-l vizita și pentru a face fotografii. Primirea este impresionantă de fiecare dată. Pera Palace a stabilit de-a lungul anilor multe recorduri. A fost primul hotel internațional din Istanbul, avut primul lift electric și primul sistem de aer condiționat funcțional. Renovarea acestuia acum câțiva ani l-a transformat acum într-o adevărată bijuterie a Istanbulului, pe care nu ar trebui să o ratați. Chiar și numai pentru delicioasele prăjituri care sunt servite zilnic în salonul impresionant al hotelului, de unde te aștepți în fiecare clipă să dai nas în nas cu Hemingway sau celebra spioană, Mata Hari, care a fost o clientă fidelă la Pera Palace.

După ce ne-am acomodat cu locația superbă în care am fost cazați, am pornit la pas prin districtul Beyoğlu (Pera), am ajuns la Turnul Galata și de acolo ne-am pierdut în marea de oameni de pe Bulevardul Istiklal, un obiectiv turistic în sine. La orice oră bulevardul este arhiplin, fiind străbătut de o linie de tramvai de epocă, care trece prin mijlocul oamenilor, fără ca alte mijloace de locomoție motorizate să aibă acces. Farmecul locului este unic. Poți să stai pe o terasă la o cafea, o bere sau un Raki, bautura națională neoficială a Turciei, dar și să te pierzi prin magazinele de suveniruri, delicatese sau cele de haine. După cum v-ați prins și din imagini, strada este pietonală. Până la căderea Imperiului Otoman bulevardul era cunoscută sub numele de Grande Rue de Pera, dar după instaurarea statului turc modern, a fost denumită Istiklal, adică ”independenţă”.

Seara s-a încheiat cu o cină la un restaurant pe malul Bosforului, unde am mâncat bucate tradiționale: meze (o alăturare numeroasă de gustari diverse), Şiş kebap și am băut Raki, ca de altfel toți mesenii, fiind o băutură cu adevărat îndrăgită de turci. Restaurantul avea o priveliște încântătoare cu Bosforul, care inevitabil a captivat privirile tuturor.

Turistul de Istanbul nu poate rata o vizită la cele două moschei cunoscute în toată lumea: Sfânta Sofia (acum un muzeu) și Moscheea Albastră, un adevărat loc de pelerinaj. Accesul în ultima se face numai în anumite condiții. Vizitatorii și cei care merg pentru a se ruga trebuie să fie îmbrăcați corespunzător, dar, dacă nu au haine lungi, nu e nicio problemă, pentru că le primesc la intrare. Vizita a fost scurtă, locul fiind foarte aglomerat. Sfânta Sofia, pe de altă parte, este acum muzeu, așa că lipsesc pelerinii, fiind acum exclusiv un obiectiv turistic, unde accesul se face numai contra cost.

Cei pasionați de cumpărături sau care doresc să simtă specificul locul este indicat să viziteze marele bazar din Istanbul, la care noi nu am ajuns, sau măcar o piață de mirodenii. Am fost la una în apropierea moscheilor și am fost impresionat. Mirodeniile sunt acum numai un pretext, pentru că piața este de fapt un amalgam de magazine mici, foarte cochete și amenajate în același stil. De aici pot fi cumpărate delicii turcești, haine sau suveniruri etc. Cei care merg la Istanbul cu un ghid pot cere să fie duși la o astfel de piață, dar cei care merg pe cont propriu pot găsi online diverse locații.

Prânzul l-am luat într-un local unde mâncau foarte mulți turci, fiind o bună ocazie de a simți locul mai bine. Vă recomand să faceți același lucru.

Ziua s-a terminat cu o surpriză extrem de plăcută. Nu știam de acest loc, iar când Selma, ghidul nostru, ne-a spus că vom merge să vedem ”Cisterna” am cam strâmbat din nas. Să nu faceți aceeași greșeală, pentru că eu aș pune acest obiectiv pe lista de ”must do” în Istanbul. Accesul se face pe baza unui bilet, așa că să luați asta în considerare. Bazilica Cisternă, așa cum este cunoscută, este de fapt un rezervor subteran construit de romani, unde era păstrată apa pentru alimentarea populației. ”Locul a rămas ascuns foarte mult timp, iar când a fost descoperit a fost folosit de sultani ca las subteran unde se dădeau cu barca și fugeau de căldura toridă. Nu au înțeles ce era de fapt, așa că i-au găsit utilitatea”, spune Selma. 

În acest loc au fost filmate scene din pelicule cunoscute: James Bond / ”Din Rusia, cu dragoste”, sau Inferno, filmul realizat după celebra carte a lui Dan Brown. Nu am plecat din acest loc până când nu am respectat tradiția locală de a-mi pune o dorință la una dintre coloane, dorință pe care trebuie să o păstrezi secretă pentru a se și îndeplini. 

Ultima zi plină în Istanbul a depășit toate așteptările. Am început cu plimbare printr-un cartier din partea asiatică a orașului. Am travsersat Bosforul cu un feribot, iar de acolo a urmat o plimbare încântătoare pe străzi înguste și pline de verdeață. Am gustat înghetață tradițională, ceea ce este absolut necesar să faceți, ne-am așezat într-un parc la umbră și am luat masa la o terasă. Am uitat să vă spun despre prețuri. Mâncarea la terasă sau restaurant costă la fel ca și în marile orașe din România. 

După câteva ore de relaxare la hotel, unii s-au dus în cameră la somn, alți au stat pe terasa superbă a hotelului Pera Palace, în așteptarea lui Hemingway sau Aghata Cristie, a urmat o altă surpriză a excursiei, croaziera pe Bosfor. Gazdele s-au dat peste cap și au înghiriat un vaporaș, unde am luat și cina și de unde am putut admira apusul de soare și minunatele poduri ale Istanbulului. De aici am văzut și vilele care se înșiră pe malul Bosforului, unele dintre ele evaluate la 100 de milioane de euro.

Despărțirea de Istanbul nu a fost un ”Adio!”, ci mai degrabă un ”Ne revedem curând!”. Însumat, croaziera pe Bosfor, scurtă, dar cu amintiri pentru mult timp, Bazilica Cisterna, farmecul străzilor înguste și pline cu ”tentații”, forța orașului, magnificele moschei și frumusețea oamenilor au făcut ca cele câteva zile petrecute la Istanbul să pară o săptămână.

Și pentru că am învățat că și drumul spre casă trebuie să fie o excursie, ne-am răsfățat la bussines lounge -ul Turkish Airlines din Aeroport, un loc cu adevărat special. Este mai mare decât Aeroportul Internațional din Cluj, iar aici serviciile sunt de 7 stele. Despre serviciile de aici am scris pe larg în articolul pe care -l găsiți AICI. 

Mulțumesc Turkish Airlines pentru posibilitatea de a vizita Istanbulul, adevărata ”inimă” a Turciei, un oraș cu peste 20 de milioane de locuitori.