Manastirea rupestra Șinca Veche se află în localitatea cu același nume, la 45 de kilometri de Brașov și la 22 de kilometri de Făgăraș. Locul este unic în Ardeal, putând fi vizitat gratuit. Statul român nu se implică aproape deloc în protejarea și punerea în valoare de acestui obiectiv turistic. 

Locașul de cult se gaseste langa comuna Sinca Veche, sub dealul Plesu, iar accesul este facil cu mașina, pe DN 68. Punctul central al destinației este biserica rupestră, lăcaș de cult săpat în piatră cu multă trudă. Biserica este vestită ca loc de reculegere, împlinire a dorințelor bune, dar și de oaresce fenomene paranormale - după părerea unora.

Lăcașul de cult este este cunoscut sub mai multe denumiri: ”Templul Dorințelor”, “Templul Ursitelor”, “Templul Împlinirii Rugăciunilor”, “Mănăstirea săpată în piatră”, “Templul de la Șinca Veche” și chiar “Templul Extratereștrilor”, având legătură cu fenomenele bizare care s-au întâmplat aici de-a lungul timpului.

Ce fenomene paranormale s-ar fi întregistrat la Șinca Veche

O turista din Cluj povesteste ca în timpul rugaciunii în manastire, a vazut ”un sir de fiinte ca niste sfere albe, stralucitoare”, urcând spre manastire, si în urma lor pe mama sa, pe care nu o mai vazuse de mult timp si de care îi era foarte dor. Pe moment, nu a stiut cum sa interpreteze aceasta viziune. Ajunsa acasa a primit vizita mamei sale care venise s-o vada.

Un alt gen de fenomene paranormale ar fi acela ca pe fotografii sau în filmari apar uneori sfere luminoase – care în momentul fotografierii nu erau vizibile cu ochiul liber. Ele au dimensiuni diferite, cu un centru alb intens si cu margini translucide. Nu se poate spune prin ce fenomen apar aceste sfere de lumina, dar ele nu fac decât sa demonstreze ca aici se produc într-adevar – în anumite momente – fenomene paranormale comparabile cu cele din padurea Baciu, de langa Cluj.

O alta vizitatoare din Brasov relateaza ca, pe când se afla într-o stare de reculegere în interiorul pesterii, s-a speriat pur si simplu când a fost cuprinsa de un val orbitor de lumina aparut brusc. Acelasi gen de fenomene paranormale, dar de o intensitate mai mica, este semnalat si de localnici, care spun ca au avut perceptii de acest fel, mai ales când erau copii. Atunci, ei vedeau deseori globuri de lumina care pareau însufletite.

În prejma marilor sarbatori religioase, unii oameni spun ca aud coruri care intoneaza cântece de o frumusete nelumeasca. Toti cei care au auzit corul acela au fost frapati de faptul ca, desi muzica parea bisericeasca, iar cuvintele se auzeau clar, nu reuseau sa retina sensul lor. Termenii nu sunau româneste si totusi nu pareau straini de limba româna arhaica.

În publicația „Monitorul” de Brașov, apare un articol al unui reporter al televiziunii române, Lucian Băbeanu. În 1996, el a mers cu un grup în Manastirea Sapata în Stânca. La scurt timp dupa ce au intrat, camera lui de filmat nu mai raspundea la comenzi. Ajuns înapoi la studiouri a vrut totusi sa vizioneze înregistrarile. Reporterul a fost uluit sa gaseasca în ele imagini pe care nici el si nici ceilalti nu le vazusera în pestera la momentul filmarii. Pe banda apareau sfere de lumina, care straluceau intens, iar la un moment dat aparea chiar un obiect, pe care reporterul l-a definit ca „un diamant de o marime considerabila”. Pentru ca aceste fenomene paranormale nu erau de ajuns de uluitoare, dupa o zi, înregistrarile acelea bizare, cu o durata de sapte minute, au disparut de pe banda, aparând în schimb o silueta învesmântata într-o mantie închisa la culoare, iar în planul îndepartat vazându-se „o mâna luminoasă”. Aceasta caseta a fost vizionata de mai multi martori, la momentul respectiv.

Mănăstirea rupestră ar avea o vechime de 7000 de ani

Cei mai mulți cunosc acest loc sub numele de ”Templul Ursitelor”. Arheologii susțin că lăcașul de cult are avea o vechime de 7.000 de ani și că ar fi aparținut aceleiași civilizații care a întemeiat ”Templul Alb” din Insula Șerpilor.

În acte, biserica apare numai din secolul al XII-lea și este cunoscută datorită istoricului și filologului roman Gheorghe Șincai, a cărui familie îsi are rădăcinile aici.

Manastirea rupestra nu a putut fi datata cu precizie, versiunea mai des intalnita accepta ca an al apariției este 1742, moment cand bisericile ortodoxe sunt interzise. Sunt păreri care spun ca mănăstirea exista de cateva mii de ani, avand origini dacice sau chiar mai înaintate.

În anul 1789 pastorul reformat din Făgăraș scria despre manastire: "Mănăstirea este tăiată în întregime în piatra de cariera si deci nu are acoperis. Este sapata cu pricepere, cu o munca uriasa, demnă de mirare. Ferestrele sunt taiate lateral, atat de inguste incat călugării cand slujesc se plimba cu cărțile după razele soarelui”.

Controversele asupra lacasului sunt legate nu numai de imposibilitatea datării și a stabilirii originilor sale, a autorilor însemnelor de pe pereți, ci și de arhitectura. Biserica are două altare, ceea ce îi face pe mulți să susțină ca nu are o origine creștină. Alții sunt de părere ca in timp pereții s-au surpat si au fost unite cele două biserici, care au existat atunci când comunitatea de monahi și-a mărit numărul.

Una dintre istoriile locului spun că templul a fost folosit ca loc de refugiu si rugaciune de catre calugarii ardeleni haituiti de Maria Tereza in anii 1700, pentru a trece la catolicism. Cu toate acestea, in niciuna din încăperi nu exista vreun semn al crucii.

Mănăstirea săpată în stâncă a suferit și intervenția ”turiștilor de duminică”, recunoscuți după dorința de a lăsa urme după ei. Pe pereți sunt scrijelite nume și date, iar liniștea este spartă de muzica celor veniți la grătar în zonă.

Turla bisericii a fost ridicata din interior, in gresia moale, iar vârful e ca un fel de fereastra, de unde o raza de lumina răzbate exact in altar. Turnul interior, pe unde intra lumina zilei, este înalt de 10 metri si seamănă cu o turla fara acoperis. Tradiția populară spune ca pe acolo coboară energiile si ca dedesubt, in pamant, ar exista un tunel de comunicare până la Cetatea Rasnovului.

Lăcașul de cult este compus din încăperi de cult si altare cu sculpturi ciudate. Aici au fost sapate doua incaperi, unite între ele prin galerii. Câteva încăperi s-au surpat cu mult timp in urma, dar nu numai din cauza ploilor care au sapat in stanca, ci mai ales dupa ce tot felul de indivizi au spulberat pereti intregi, in cautarea unor ipotetice comori.

Sătenii vorbesc despre smintiții care au spart pereții în speranța că vor da de aur. Pe pereți sunt mesaje de genul: ”Mimi plus Titi egal love”, care au distrus adevarate icoane ”desenate” în stâncă

În a doua încăpere este altarul, unde apare un simbol asemanator lui Yin-Yang (o clepsidra) precum si Steaua lui David. Mai sunt si unele semne despre care unii susțin că ar însemna Iahve. Preotul de la Sinca Veche spune ca aceste semne nu au mai mult de cateva decenii, dar ca atunci cand a intrat în slujba aici (acum mai bine de 30 de ani) aceste simboluri existau deja.

Dupa părerea unora, aici au avut loc si fenomenele paranormale, viziuni si vise premonitorii. Aceste, spre întărirea misterului, sunt dublate de apariția pe pelicula fotografică a unor sfere albe, invisible in momentul fotografierii.

Dealul Plesu, pe care este construit Templul Ursitelor este locul unde tinerii din zona arunca, din cele mai vechi timpuri, o roata pe care leaga paie carora le dau foc. Localnicii au credinta ca astfel isi vor afla ursita si se vor casatori pana la sfarsitul anului. Tradiția se respecta de trei ori pe an, de Sfantul Gheorghe, la Lăsata Secului, inainte de Paște si la Schimbarea la Față a Domnului.

Mai sus de complexul locasului rupestru s-a înființat si o manastire in cinstea Sfantului Nectarie Taumaturgul. In privința vechiului lacas, acesta este clasificat drept un monument de categorie A, in limbaj birocratic, ceea ce înseamnă ca e de interes national, asa cum e trecut pe lista monumentelor istorice din tara asta.

Maria Bagiu - Marino, conform pseudonimului literar - a lucrat ca medic epidemiolog, la Brasov, iar in 2004 a iesit la pensie. In acelasi an ea a pus si bazele Fundatiei Ortodox-Culturale "Maica Sfanta - Bucuria Neasteptata".

Ea a descoperit grota inecata in vegetatia scapata de sub control, prin care stăpâni erau doar șerpii. A reusit sa atraga in scurt timp de partea ei autoritățile locale, facand un parteneriat de pe urma căruia Primăria Șinca Veche i-a concesionat pamantul considerat sacru, în timp ce Consiliul Județean Brașov a refacut drumul din comuna pana la biserica rupestra. La acestea se adaugă un studiu geotehnic si geofizic asupra locului, întocmit in 2005.