Mănăstirea de la Bârsana, județul Maramureș, este un loc readus la viața de puterea credinței care a sălășluit în părintele Justinian Chira, conducătorul plin de har al Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului.

În 2012, un om de o mare verticalitate, apropiat de fostul Mitropolit al Clujului, ÎPS Bartolomeu, PS Justinian Chira declara că adevărata capitală a Ardealului este Clujul. Vorbele au fost spuse la ceremonia de înmormântare a lui Bartolomeu Anania, supranumit ”Leul Ardealului”, când se vorbea despre desființarea Mitropoliei Clujului.

”Toți nechematii și neincheiatii se afla in treaba sa vorbească, dar care nu au niciun corespondent cu Dumnezeu. Își apară ambițiile individuale, care nu au nicio importantă pentru țară, pentru Dumnezeu, pentru România. Mitropolia Clujului nu-i în pericol pentru ca aici exista un popor care își apără patrimoniul. Nu te poți muta din casa în tinda. Capitala Ardealului care este? Capitala Ardealului este Clujul", a spus, în 2012, episcopul referitor la afirmațiile mitropolitului Streza, care a declarat ca nu pot fi două mitropolii în Ardeal.

”Bartolomeu este un om care merită sa fie trecut în rândul sfinților. Eu am slujit la Catedrala din Cluj Napoca 17 ani în vremurile alea grele. Îmi pare bine ca am ajuns sa ma intalnesc cu Bartolomeu. Duminica dimineața în zori l-am visat, un vis extraordinar”, a mai spus episcopul Justinian Chira, episcop de Maramureș si Satu Mare.

PS Justinian Chira a trecut în neființă în 2016, dar a lăsat în urmă o ctitorie, care va rămâne peste veacuri, frumoasa Mănăstire de la Bârsana, un loc care trebuie vizitat. 

În 1992, Preasfintitul Justinian, întâistătătorul Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, însoțit de un grup de preoți si diaconi, a vizitat locul unde a fost Mănăstirea Intrarea Maicii Domnului in Biserica. S-a oprit pe locul unde, in urma cu cateva sute de ani, a fost vechea biserica, a ingenunchiat cu adâncă evlavie, a rostit o rugăciune chemandu-i ca mijlocitori pe Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureș si pe episcopul Gavril Stefanca, s-a ridicat si a spus ca crede ca aici se va ridica o noua mănăstire.

În 1993, Prea Sfintitul Justinian, Episcopul Maramuresului si Satmarului a sfințit piatra de temelie a noii biserici a mănăstirii. S-a stabilit ca mănăstirea va avea hramul Soborul Sfinților 12 Apostoli. In ziua de miercuri, 30 iunie 1993, s-a prăznuit pentru prima data hramul noii manastiri. In aceeași zi, in cuvantul de invatatura adresat mulțimii de credincioși, Prea Sfintitul Justinian a amintit hotărârea ca la Barsana va fi manastire de maici.

In ziua de joi, 30 iunie 1994, așa cum rezulta si din insemnarea de pe Sfanta Evanghelie, a fost sărbătorit hramul mănăstirii. Liturghia arhiereasca a fost oficiată de Prea Sfintitul Justinian, Episcopul Maramuresului si Satmarului, inconjurat de un numeros sobor de preoti si diaconi. In acest cadru sarbatoresc, Prea Sfintitul Justinian a prezentat-o pe monahia Filofteia Oltean ca viitoare stareta a manastirii. Totodata diaconul Ioan Stoica a fost hirotonit intru preot si a fost numit, in mod provizoriu, preot slujitor al manastirii.

La inceput, lucrarile au fost supravegheate de parintele Gheorghe Urda, parohul Barsanei. In 1994, Dumnezeu a adus-o sub cerul Maramuresului, de la Manastirea Ramet, pe tanara monahie Filofteia Oltean, randuita ca stareta a noului asezamant. Fire energica si intreprinzatoare, cu simt artistic si zel ctitoricesc, Maica Filofteia a chivernisit si a vegheat, pana la cele mai marunte detalii, ridicarea intregului ansamblu manastiresc, inchinat Soborului Sfintilor 12 Apostoli (30 iunie).

Reconstructia Manastirii Barsana este o punte intre trecut si viitor. Folosind ca sursa de inspiratie traditia locala, toate cladirile din incinta manastirii sunt executate din lemn de stejar si pietre de rau, fiind ridicate de mesteri din localitate, asigurand astfel continuitatea artei cioplirii si imbinarii lemnului.

Proiectul Mănăstirea „Soborul Sfintilor 12 Apostoli” – Barsana a fost gandit ca un ansamblu arhitectural, elaborat de arhitectul Dorel Cordos, care se va dezvolta in timp si spațiu in funcție de posibilitatile financiare ale locanicilor, ale sponsorilor si de nevoile spirituale ale obștii monahale.

Proiectul cuprinde urmatoarele obiective: Biserica in stil maramuresean, Altarul de vara, Aghiasmatarul, Staretia, Casa Voievodala, Casa maicilor, Casa artistului, Casa duhovnicului, Arhondaricul, Praznicarul cu trapeza, Muzeul de icoane si carte veche Gavril de Barsana, Turnul – clopotnita, Poarta maramureseana, Monumentul funerar, drumul de acces, loc pentru aprinderea lumanarilor, troite, lac, pod peste lac, alei care duc la diferite obiective, parcare si altele.

Bârsana este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș

Prima menționare documentară a localității datează din 1326.

Regele Carol Robert de Anjou l-a înnobilat pe Cneazul Stanislău de Bârsana in urma vitejiei arătate în războiul civil pentru tron (începutul secolului al XIV-lea). Din acesta se trag urmașii: Radu - Ioan - Dragoș - Stanca Bârsan - Vlașin si Carol Coroi de Oncesti.

Biserica este situată în Maramureșul istoric, pe valea Izei. Vechea biserică de lemn a fost construită în anul 1711 în locul numit „Părul Călugărului” de preotul nobil Ioan Ștefanca, împreună cu fii săi și alți săteni, pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu pentru protecție în timpul ciumei mari din anul anterior. Biserica a fost mutată pe Valea Izei în jurul anului 1739 pe locul unui cimitir apărut după lupta cu tătarii de la 1717. Biserica a fost mutată a doua oară când a fost adusă în sat în jurul anului 1795 în mijlocul unui cimitir de victime din timpul ciumei mici de la 1742 sau de mai târziu[1]. Interiorul bisericii a fost repictat în 1806 de către Hodor Toader, fiind influențat de stilurile baroc și rococo. Picturile au fost executate pe lemn, parțial nivelat cu bucăți textile, fixate pe pereți și acoperite cu un strat de var preparat, cum era obiceiul vremii. Ulterior, a fost adăugat, pe vest, pridvorul cu două niveluri și au fost lărgite ferestrele. În anul 1929 au fost tăiate ferestrele care încadrează ușa dintre naos și pronaos. Biserica este construită din bârne asamblate în sistem „blockbau” și are plan dreptunghiular, cu pridvor cu două niveluri pe vest și absidă a altarului poligonală, în retragere. La interior este de remarcat bolta de secțiune poligonală, pe console (în comparație cu bolțile semicilindrice întâlnite de obicei), iar la exterior sunt pridvoarele cu arcade pe stâlpi sculptați și parapete traforate. Acoperișul, cu streașină dublă, are deasupra pronaosului un turn-clopotniță cu camera clopotelor în consolă, deschisă, cu arcade pe stâlpi și acoperiș înalt, piramidal. Pictura murală are un program iconografic dominat, în naos, de scene din Geneză, iar în pronaos de Judecata de Apoi, ca și de discursul moralizator pus în evidență de paralelismul dintre scenele din Vechiul Testament și Patimile lui Iisus. Zugravul Toader Hodor introduce în pictura murală maramureșeană motive decorative de inspirație barocă și rococo și un mod de reprezentare pictural și dinamic, străin tradiției postbizantine. În cadrul creației sale pictura de la Bârsana reprezintă cel mai coerent ansamblu decorativ, ce include pictura murală, iconostasul și mobilierul, interiorul bisericii dând impresia unui spațiu plastic inedit prin raport cu tradiția postbizantină, dominantă până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea.

În prezent Bârsana este una dintre destinațiile preferate ale pelerinilor și turiștilor din țară dar și din străinătate[necesită citare] datorită Bisericii de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, a Mănăstirii Bârsana, dar și a portului popular, a porților sculptate în stil maramureșean și nu în ultimul rând a bucătăriei din această zonă. De altfel Valea Izei, prin concentrarea de localități de pe cursul ei, oferă călătorului o incursiune în toate aceste elemente atât în Bârsana cât și în celelalte localități.

Biserica de lemn din Bârsana de pe dealul numit Jbâr este un alt punct de atracție

Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” a fost declarată monument prin Legea nr.5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național.

Biserica de lemn a vechii mănăstiri a Bârsanei se află azi în localitatea Bârsana, în județul Maramureș, pe dealul numit Jbâr. Această biserică (monument istoric) nu trebuie confundată cu noua biserică de lemn din actualul complex monahal "Mănăstirea Bârsana", aflată la câțiva km distanță, pe locul unde s-a aflat aproximativ între anii 1739-1795 biserica tratată aici. Datează din anul 1711. Are hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: MM-II-m-A-04517. Biserica a fost inclusă pe lista de patrimoniu cultural mondial UNESCO împreună cu alte șapte biserici din județul Maramureș în decembrie 1999.

Pictura murală, păstrată în proporție mai mare în altar și naos, a fost realizată de Toader Hodor, un zugrav originar din Vișeu-de-Mijloc. Prezența lui în Maramureș e semnalată abia în primii ani ai secolului XIX, în câteva biserici de pe cursul inferior al Izei și din satele din vecinătate: Cornești, Bârsana (1806), Văleni (1807), și Nănești (1809).