Prezenţa meduzelor şi creşterea populaţiei acestora sunt incidente temporare, care durează de la câteva ore la câteva zile, provocate de direcţia curenţilor, de condiţiile climatice, creşterea temperaturii şi alţi factori, notează agenţia CNA, citată de Agerpres. 

Pentru că le întâlnesc deseori în timpul vacanței pe litoral, oamenii își pun în mod firesc întrebarea dacă meduzele de la Marea Neagră sunt sau nu periculoase. Meduzele eșuează pe malul mării din cauza curenților marini și  furtunilor.

Specia de meduză carnivoră Mnemiopsis leydi, care se hrăneşte cu zooplankton, a fost identificată pentru prima oară în Marea Neagră la începutul anilor 1980. Această specie este foarte adaptabilă, stabilind populaţii numeroase, şi are un impact în special asupra speciilor de peşti care se hrănesc cu zooplankton, cu care intră în competiţie pentru hrană, potrivit agenției BTA, citată de Agerpres.

După anul 1995, o altă specie de meduze ctenophore, Beroe ovata, de asemenea carnivoră, a fost introdusă (în Marea Neagră n.r.).

Rhizostoma pulmo este cea mai mare meduză din Marea Neagră, având formă de clopot cu diametrul de 20-30 cm și 16 lobi marginali, respectiv opt organe de simț complexe. Tentaculele sunt concrescute, franjurate pe margini, astfel încât un exemplar adult poate avea lungimea axială de 50-60 cm. Coloritul este alb-transparent, cu tente de albastru.

Meduzele din specia Rhizostoma pulmo încep să apară din abundență în zona de mică adâncime a litoralului românesc la finalul verii (august - septembrie), deoarece este perioada lor de maximă densitate. Prezența lor în aceste zone se datorează existenței hranei din abundență, potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" din Constanța.

„Aceste meduze nu sunt periculoase pentru oameni, numai în cazul persoanelor sensibile, prin contactul cu pielea, pot apărea iritații, care dispar într-un timp scurt", spun cercetătorii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" din Constanța.