O cetate misterioasă, la doar 50 km de Cluj, atrage zilnic turiști din toată lumea, deși nu poate fi vizitată! Ce îi fascinează?
Cetatea Ciorii-Varjúvár: O comoară arhitecturală pe Valea Almașului
La aproximativ 50 de kilometri de Cluj-Napoca, pe un drum pitoreasc se află „Cetatea Ciorii”, cunoscută și sub denumirea de Varjúvár. Aceasta splendidă reședință este situată în apropierea satului Nadășu, fiind un loc ce îmbină istoria cu arhitectura deosebită, creată de arhitectul Károly Kós, o personalitate marcantă a secolului XX în România.
Pentru a ajunge la cetate, călătorii trebuie să fie pregătiți să traverseze un drum îngust și șerpuit, ce nu permite accesul vehiculelor mici. De aceea, vizitatorii își lasă adesea mașinile la câțiva metri de șosea și continuă drumul pe jos, parcugând aproape 3 kilometri printr-un peisaj natural de o frumusețe rară. Pe măsură ce se apropie de destinație, pot observa cum microclimatul zonei, asemănător celui din Valea Cernei, adaugă un farmec aparte locului, fiind un adevărat refugiu natural.
Istoria lui Károly Kós și a cetății
Károly Kós (1883-1977) a fost un arhitect de renume, care a lăsat o amprentă profundă asupra arhitecturii din Transilvania și nu numai. În 1913, a construit reședința sa la Stana, denumită Varjúvár, inspirată de tradiția populară și arhitectura medievală a regiunii. Stilul său arhitectural a influențat profund dezvoltarea arhitecturii maghiare contemporane, având în vedere că a fost un promotor al mișcării „Fiatalok” (Tinerii), care își propunea să creeze un stil național unificat. Arhitectura sa se caracterizează printr-o fuzionare a elementelor de Art Nouveau cu influențe medievale, reflectând cultura și tradițiile locale.
Astăzi, casa Varjúvár, care a fost construită cu un scop personal, servește drept un important punct de atracție turistică, fiind descrisă adesea ca un loc desprins din poveștile lui J. R. R. Tolkien. Locuința este înconjurată de o vegetație luxuriantă, iar drumul până la ea, străbătut de razele soarelui care se filtrează printre copaci, oferă o experiență vizuală de neuitat.
Cetatea are și o poveste interesantă. În octombrie 1944, în timpul celui de-al doilea război mondial, locuitorii satului Nadășu au jefuit satul vecin, inclusiv cetatea lui Kós Károly. În aceleași vremuri, a fost distrusă și gospodăria construită de Kós Károly, situată deasupra vilei, pe Dealul Melcilor, unde scriitorul își desfășura activitatea de zi cu zi. Din cauza distrugerilor din 1944, Kós a fost nevoit să părăsească Stana și nu s-a mai întors niciodată. Clădirea păstrează încă amprenta distinctivă a lui Kós Károly, inspirată de arhitectura populară. Pereții de la parter nu sunt tencuiți, ci formati dintr-o zidărie din piatră spartă, în timp ce etajele sunt construite din lemn.
Deși Cetatea Ciorii este o proprietate privată, cu acces restricționat, mulți turiști reușesc să viziteze locul, adesea cu acordul tacit al proprietarilor. Pătrunderea pe terenul privat a devenit un subiect de discuție în rândul localnicilor, care încurajează explorarea acestui loc deosebit. Fotografierea arhitecturii impresionante a lui Kós Károly, din diverse unghiuri, este o activitate apreciată de vizitatori, mulți dintre ei folosind drone pentru a captura imagini de sus.
Un loc al amintirilor și al distrugerii
cetatea Ciorii are și o istorie destul de tristă. În timpul celui de-al doilea război mondial, în 1944, satul Stana a suferit distrugeri semnificative, inclusiv gospodăria lui Kós Károly. Aceasta a fost o pierdere considerabilă, având în vedere că arhitectul își desfășura acolo activitatea zilnică. Cu toate acestea, cetatea rămâne un simbol al rezilienței și al patrimoniului cultural al regiunii.
Pe lângă reședința sa, Károly Kós a contribuit la proiectarea unor clădiri emblematice, cum ar fi Biserica romano-catolică din Zebegeny și Muzeul Național Secuiesc din Sfântu Gheorghe. De asemenea, s-a implicat în construirea mai multor biserici greco-catolice în zona Călata, demonstrând o abilitate deosebită în a combina stilurile arhitecturale și tradițiile culturale.
Kós a fost nu doar arhitect, ci și prozator și om politic. A fondat publicații importante în perioada interbelică și a activat în diverse funcții politice, având un impact semnificativ asupra vieții culturale și sociale din Transilvania. Moștenirea sa continuă să fie onorată, iar recunoașterea sa postumă se reflectă în premii și distincții acordate pentru contribuțiile sale la arhitectura românească.
Cetatea Ciorii-Varjúvár este un loc fascinant, plin de istorie și frumusețe naturală, ce continuă să atragă vizitatori din întreaga lume. Importanța sa culturală și arhitecturală o face un loc de relevant în peisajul turistic al României. Așadar, pentru cei care caută să descopere comori ascunse și povești din trecut, Cetatea Ciorii oferă o experiență unică, ce merită explorată.
6 Comentarii
Mai pun câțiva km și ajung până la Sarmisegetusa, dacă e să văd istorie, nu ciori. Mulțumesc , rămân să văd duplicatul în Cluj .
@Avram Iancu: tu nu vezi "istorie" nici daca te impiedici de ea...
@sloboz: O văd, dar cea reală, nu falsificată.
@Avram Iancu: Foarte bine faci! Mai putini dobitoci in zona...
Asa ziceți "doar 50km" de parca ce aprope ii. Dar na nu sunteți mai inteligenți pana la urma.