Peștera Poarta lui Ionele, una dintre cele mai ”înfricoșătoare” din Ardeal, destinație perfectă pentru vacanța de 1 mai - FOTO

Peștera Poarta lui Ionele poate fi o destinație perfectă pentru vacanța de 1 mai. Situată în Munţii Apuseni, în județul Alba, peștera este considerată una dintre peşterile ”înfricoşătoare” din vestul țării.

Peștera Poarta lui Ionele este situată în Gârda de Sus, pe versantul drept al Văii Ordâncușa, la o altitudine de 890 m.

Locul a fost amenajat pentru turiști, cu iluminat, scări și podețe metalice, astfel că vizitarea este o plăcere.

Pentru a ajunge acolo din centrul comunei Gârda de Sus se merge aproximativ 3 kilometri pe drumul asfaltat care urca spre Gheţarul Scărişoara, prin Cheile Ordâncuşei. Înainte de peșteră veți da peste un loc de popas și picnic, iar ghidul vă va conduce în peșteră.

Intrarea în peșteră se face printr-un portal înalt de 22 m. După primii 10 m, coborând panta de grohotiș întâlnim izbucul[4] sub peretele stâng activ tot timpul anului. La 50 m de la intrare, galeria peșterii cotește în unghi drept la stânga. Urmează o săritoare care se urcă ușor datorită aderenței podelei, în fapt un perete vechi de gur. Galeria e foarte înaltă, 32 m. Peștera își pastrează profilul avand podeaua acoperită de pietriș sau bazine de tip gur. După 20 m apare un nou cot de 90° la stânga. În fundul galeriei se coboară spre fundul unui lac periodic, de obicei sec. La ploi puternice sau topirea zăpezii pe aici apare un puternic curent de apă care inundă întreaga podea a peșterii de la acest nivel.

Dacă la ultimul cot escaladăm marele dom de pe partea dreaptă, după 12 m. ajungem în galeria superioară. Este mult mai strâmtă și urcă în trepte. Găsim și câteva formațiuni modeste, stalactite, stalagmite, scurgeri parietale.

Peștera este inundată o mare parte din an, după cum o dovedesc și pereții care au diferite culori în funcție de nivelul apei.

Istoricul peșterii Poarta lui Ionele

Peștera este semnalată de J. Vass încă din 1857, iar în 1921 este cercetată de P. Chappuis, R. Jeannel si Emil Racovita.

În anul 1986 în timpul filmărilor pentru lung metrajul Flăcări pe comori în regia lui Nicolae Mărgineanu, cascadorul speolog Viorel Roru Ludușan explorează a doua intrare în peșteră, un aven care debușază în galeria principală în zona intrării. În film a fost introdusă o secventă din acest loc.Tot atunci identifica și intrarea în Galeria Polaris dar din lipsă de timp nu o explorează.

Abia în 1988, în timpul explorărilor din peștera vecina, Zgurăști, membrii Alpin Speo Club Polaris Blaj, la o tură de încălzire se cațără pe hornul din finalul peșteri și explorează Galeria Polaris. Cu această ocazie Viorel Ludușan realizează o hartă detaliată a peșterii. În anul 1989, tot ei realizează amenajarea turistică a peșterii.

În 1999, peștera Poarta lui Ionele a fost declarată monument al naturii și inclusă pe lista ariilor protejate din România.