Târgul cireșelor, în weekend, într-o localitate clujeană. Locul unde tinerii se cunosc pentru a se căsători anul următor

Sărbătoare tradițională într-o comună clujeană de Sfinții Apostoli Petru și Pavel! „Joc de târgu’ cireșelor” - va fi multă voie bună

De sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, sâmbătă, 29 iunie 2024, cunoscută în tradiția românească sub numele de „Sânpetru” sau „Sânpetru de vară”, în localitatea clujeană Berchieșu se desfășoară manifestarea tradițională „Joc de târgu’ cireșelor”.

Evenimentul, deja cu tradiție, este organizat de Asociația „De la lume adunate și-napoi la lume date”, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Frata, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj (CJCPCT Cluj).

Sărbătoarea va debuta la ora 9:00, cu Sfânta Liturghie săvârșită în biserica satului, după care alaiul, format din jucăuși, ceterași și ceilalți participanți, se va deplasa cu căruțele pe Valea Sângelui (în Deal, la Vamoș), la monumentul eroilor, unde, de la ora 12:00, mai mulți preoți din satele din jur vor oficia o slujbă de pomenire a martirilor din timpul revoluției lui Avram Iancu. Apoi, de la ora 13:00 va începe „jocu' în mijlocu' satului, în târgu’ Berchieșului”.

Vor participa: Formația de jocuri tradiționale Frata, Asociația „De la lume adunate și-napoi la lume date”, cu ansamblurile: „Jijicanii”, „Jucăușii de pe Someș” și „Jucăușii din Hașdate”, „Jucăușii din Frata”, Formația de jocuri tradiționale „Zegrenii din Ceaba”, Ansamblul „Rapsodia Sălajului” – Zalău, Ansamblul „Dor Sărmășan” – Sărmaș, Ansamblul „Făgețeanca” – Iara și Ansamblul „ Vatra Gârbăului” – Gârbău.

Totodată, vor fi prezente grupurile instrumentale: Taraful lui Gaciu – Covaci Carol, Taraful lui Dani - Gheti Daniel și Taraful de tineri – Damian Francisc.

Cei prezenți se vor bucura și de rapsozii: Vasile Soporan – Tezaur Uman Viu, Iosif Rusu, Traian Rusu și Traian Balcău, dar și de tânăra interpretă Alberti Miriam.

Pe vremuri, de sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, în Berchieșu se adunau oameni din toate satele învecinate și făceau joc. Fiecare grup din sat venea cu ceterașii lui și se formau câte șapte, opt jocuri. Jocul din fiecare sat era organizat de feciori, denumiți „cizăși”, care alegeau și „fata jocului”, adică pe cea mai jucăușă fată din satul respectiv.

Ea trebuia să ofere mâncarea pentru ceterași și, totodată, trebuia să fie jucată în fiecare joc din târg. La jocu’ de târgu’ cireșelor se cunoșteau tinerii în vederea căsătoriei, aici se plănuiau nunțile pentru anul care urmează și tot acum se „arvuneau” ceterașii.

Revitalizată acum 10 ani de Asociația „De la lume adunate și-napoi la lume date”, sărbătoarea continuă să fie un moment important pentru comunitate, păstrând vii tradițiile și obiceiurile locale.