Un traseu turistic de câteva ore, uşor de parcurs chiar şi pentru începători, există în zona turistică Cetea din Alba, în sudul Munţilor Trascău.

„Un traseu perfect pentru o drumeţie de week-end împreună cu familia! Porneşti din satul Cetea şi urmând marcajul pe marginea unui pârâu, zonă cu livezi, drum pietruit şi drum de ţară, ajungi în Cheile Cetii. O potecă înierbată care ocoleşte cheile, te duce pe firul apei până la cascada de la Băile Romane”, astfel este prezentat traseul de către Consiliul Judeţean Alba.

La Cetea se ajunge pornind din DN1 în direcţia Galda de Jos – Mesentea – Benic – Cetea. De la marginea satului se urmează traseului reprezentat de simbolul ”triunghi roşu”.   

Băile romane se află la o distanţă de aproximativ 20 de kilometri de Alba Iulia, în Cheile Cetii. Denumirea populară a fost dată de localnici şi reprezintă o succesiune de patru cascade de mărimi diferite care au format la bază mici lacuri din apa curgătoare.

Scobiturile în stâncă, cunoscute şi sub denumirea de marmite, reprezintă o atracţie turistică prea puţin cunoscută. În profil longitudinal, căderea de apă are o diferenţă de nivel de 35 de metri pe o lungime de circa 50 de metri şi cuprinde patru cascade cu înălţimi între 3 şi 10 metri. Cea mai mare este abordabilă doar cu tehnică şi echipament de caţărare.

Cheile Cetii, în interiorul cărora sunt cascadele, s-au format prin interceptarea de către valea Cetii a unei formaţiuni calcaroase care a fost fragmentată de eroziune în patru "pietre" denumite popular de către localnici: Sandiţău pe stânga iar pe dreapta sunt grupate ”Piatra Saşa” cu vârful retezat parcă de un uriaş din poveşti, apoi ”Ţicuiata” ce poartă în vârf un ”cucui” mai răsărit şi ”Măriuţa”. 

În apropierea lor s-au descoperit urme de locuire din epoca bronzului. Cheile se află la doar 2,5 km de sat, accesul până la ele fiind destul de facil şi pentru un călător neexperimentat cu muntele. Pasionaţii sportului canyoning găsesc în Cheile Cetii locul perfect pentru adrenalină şi aventură. Coborârea celor patru cascade se face în circa o oră. Canionul se parcurge cu o singură coarda, de două ori mai lungă decât cea mai înalta verticală. Coechipierii coboară pe rând cascadă următoare, după care se regrupează şi recuperează coarda de pe cascadă anterioară. Altfel, retragerea pe unde au venit este imposibilă.

Dacă morfologia cheilor o permite şi bazinul în care cade apă este suficient de adânc, amatorii de senzaţii ţări pot sări direct în marmită, fără să mai coboare pe coarda. O secundă de zbor şi o aterizare în apă fac acest sport mult mai palpitant. Munte, apă, sport, adrenalină, înot - parcurgerea canioanelor înseamnă câte puţin din toate, dar amestecate atât de măiestrit încât se combină într-o pasiune fără limite.