Care este forma corectă: Paște sau Paști? În fiecare an, sărbătorile pascale aduc în actualitate o dilemă mai veche de exprimare. Iată care este originea cuvântului și ce explicații ne dau lingviștii.

În primul rând, trebuie să precizăm că ambele forme (Paște și Paști) sunt corecte, dar atenție, se folosesc în contexte diferite! 

Potrivit Dicționarului Ortografic Ortoepic și Morfologic al Limbii Române‎ (DOOM), „Paște” este forma acceptată la singular a substantivului propriu masculin, în timp ce „Paști” este forma la plural a substantivului.

„Răspunsul clar oferit de DOOM este că ambele forme – Paşte/Paşti – sunt acceptate ca fiind corecte. Dacă avem în vedere substantivul propriu, care denumeşte sărbătoarea, în funcţie de context, se poate folosi forma de singular -„Paşte” – sau cea de plural – „Paşti”. De exemplu, este corect să spunem: „Un Paşte fericit” (dar nu „Un Paşti fericit”, în care s-ar combina, ciudat, un articol nehotărât, cu forma de singular -„un” – cu un substantiv la plural, „Paşti” – nu spune nimeni „un cozonaci”)”, explica profesorul Bogdan Cristea, pentru digi24.ro. 

Sunt trei zile de sărbătoare, putem spune, așadar, „Sărbătorile de Paști”, dar nu este greșit nici să spunem „Sărbătoarea Paștelui”. Sunt corecte şi formele „Sărbătorile Paştelui”, „Sărbătorile Paştilor”, „Sărbătorile de Paşti”, „Sărbătorile de Paşte”. Se spune „Postul Paştelui” sau „Postul Paştilor”, „Noaptea Paştelui” sau „Noaptea Paştilor”, „Sfintele Paşti”.

De asemenea, „Paştele cade, anul acesta, pe data de...” sau „Paştile cad, anul acesta, pe data de...”, „De Paşte/De Paşti vremea va fi frumoasă” sunt formulări corecte, spun lingviștii. 

Cu toate acestea Biserica Ortodoxă le recomandă credincioșilor utilizarea formei Paști, care se regăsește și în Sfânta Scriptură, în Cartea de învăţătură a diaconului Coresi din 1581, precum și în Noul Testament din 1648.