Viceprimarul Clujului, Anna Horvath, și Vakar Istvan dau în judecată Primăria: Cer plăcuțe bilingve

 

O serie de intelectuali români și maghiar dau în judecată Primăria din cauza indicatoarelor multilingve, între aceștia fiind și viceprimarul Horváth Anna și președinte interimar al Consiliului Județean,  Vákár István.

 

Inițiativa poartă numele ”Primăvara celor 1000 de procese a grupului de inițiativă civilă Musai- Muszáj”.

 

Viceprimarul Horváth Anna, președinte interimar al Consiliului Județean,  Vákár István, alături de consilierii locali Csoma Botond, Geréd Imre și Oláh Emese, Soós Anna, prorectorul UBB, Tonk Márton, decanul Universității Sapientia, Lucian Nastasă, directorul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, Marius Tabacu, directorul Filarmonicii de Stat Transilvania, Szép Gyula, directorul Operei Maghiare Cluj, Visky András, directorul artistic al Teatrul Național Maghiar Cluj-Napoca și Gergely Balázs, organizatorul principal al Zilelor Culturale Maghiare Cluj au semnat intervenția accesorie prin care se alătură ca reclamanți în cazul indicatoarelor multilingve.

 

La conferința de presă unde s-a făcut anuțul, viceprimarul Horváth Anna a reamintit faptul că la începutul anului 2011 au adunat 13.500 semnături pentru a susține decizia Consiliului Local Cluj-Napoca, dar ”pe care din păcate domnul primar nu a amplasat-o pe ordinea de zi”, se arată într-un comunicat al Grupului Musai-Muszaj. Horvath a declarat faptul că de inițiativa Musai-Muszáj s-a bucurat, deoarece ei ”au reușit să-și de glas părerii lor într-un mod mai simpatic decât cel al politicienilor, luptând astfel pentru unificarea părerii maghiarilor și extindere cât mai mare a suportului venit din partea comunității române”, conform sursei citate.

 

Marius Tabacu, directorul Filarmonicii Transilvania a fost de părere că aceste probleme există doar atunci când suntem obligați să fim atenți la ele. ”Dacă am trăi în normalitate, nici nu s-ar pune problema ca noi să ne judecăm, să discutăm acum”, a spus el.

 

Curtea de Apel Cluj a casat sentința Tribunalului Cluj prin care ar fi trebuit să fie amplasate plăcuțe multilingve, aducând ca argument faptul că, o asociație civilă înregistrată în străinătate nu are dreptul de intenta un proces în România. 

 

Grupul de inițiativă civilă Musai-Muszáj a luat naștere drept urmare a sentinței Curții de Apel, iar în cele aproape patru luni de existență a organizat flashmoburi, dezbateri publice, a înregistrat cererile cetățenilor referitor la amplasarea indicatoarelor, și de asemenea a adunat reclamanți pentru susținerea procesului intentat de Asociației Minority Rights, înregistrată acum în România.

Comentarii Facebook